opțiuni
  • info

13 definiții pentru regla

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REGLA, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a orândui, a potrivi. – Din fr. régler.

REGLA, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a orândui, a potrivi. – Din fr. régler.

regla vt [At: IOANOVICI, TEHN. 375 / Pzi: ~lez / E: fr régler] 1 A reduce sau mări regimul de funcționare a unui sistem tehnic. 2 A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării acestuia. 3 A pune la punct un aparat, un mecanism, o mașină, etc. 4 A dirija (4). 5 (Mil) A potrivi tirul unei arme de foc, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 6 (Med) A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 7 (Pex) A potrivi.

REGLA, reglez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.) A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. ♦ A institui în prealabil valorile acelor mărimi ale unui sistem tehnic, care trebuie să rămînă constante în timpul funcționării; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei unități de artilerie etc. ♦ A potrivi, a aranja. Viteza reacției este reglată.

REGLA vb. I. tr. 1. A reduce sau a mări regimul de funcționare al unui sistem tehnic. 2. (Med.) A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. A potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ♦ A aranja, a orîndui, a potrivi. [< fr. régler].

REGLA vb. tr. 1. a reduce sau a mări regimul de funcționare al unui sistem tehnic. 2. (med.) a reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. a potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ◊ a aranja, a orândui. (< fr. régler)

A REGLA ~ez tranz. 1) (sisteme tehnice, mecanisme etc.) A face să funcționeze normal. 2) (tirul armelor, artileriei etc.) A fixa asupra țintei prin corectarea direcției. 3) (acțiuni, mișcări, funcții) A dirija cu scopul de a face regulă. /<fr. régler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

regla (a ~) (desp. re-glă) vb., ind. prez. 1 sg. reglez, 3 reglează; conj. prez. 1 sg. să reglez, 3 să regleze

regla (a ~) (re-gla) vb., ind. prez. 3 reglează

regla vb. (sil. -gla), ind. prez. 1 sg. reglez, 3 sg. și pl. reglează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REGLA vb. 1. v. acorda. 2. (TEHN.) a aranja, a potrivi, a repara, (pop. și fam.) a meșteri. (A ~ un instrument de măsură.) 3. v. comanda. 4. v. dirija.

REGLA vb. 1. (TEHN.) a acorda, a potrivi. (~ aparatul de radio.) 2. (TEHN.) a aranja, a potrivi, a repara, (pop. și fam.) a meșteri. (A ~ un instrument de măsură.) 3. (TEHN.) a comanda, a controla. (A ~ un sistem tehnic.) 4. a dirija, a îndruma. (A ~ circulația.)

A regla ≠ a deregla

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și regla conturile (cu cineva) expr. a pedepsi (pe cineva); a se răzbuna (pe cineva).

Intrare: regla
  • silabație: re-gla info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • regla
  • reglare
  • reglat
  • reglatu‑
  • reglând
  • reglându‑
 singular plural
  • reglează
  • reglați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reglez
 (să)
  • reglez
  • reglam
  • reglai
  • reglasem
a II-a (tu)
  • reglezi
 (să)
  • reglezi
  • reglai
  • reglași
  • reglaseși
a III-a (el, ea)
  • reglează
 (să)
  • regleze
  • regla
  • reglă
  • reglase
plural I (noi)
  • reglăm
 (să)
  • reglăm
  • reglam
  • reglarăm
  • reglaserăm
  • reglasem
a II-a (voi)
  • reglați
 (să)
  • reglați
  • reglați
  • reglarăți
  • reglaserăți
  • reglaseți
a III-a (ei, ele)
  • reglează
 (să)
  • regleze
  • reglau
  • reglară
  • reglaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

regla, reglezverb

  • 1. A realiza sau a reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: deregla
    • 1.1. A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: potrivi
  • 2. medicină A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. DN
  • 3. (termen) militar A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. Aranja, orândui, potrivi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aranja orândui potrivi
    • format_quote Viteza reacției este reglată. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.