11 definiții pentru scumpătate
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCUMPĂTATE, (2) scumpătăți, s. f. (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La pl.) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + suf. -ătate.
SCUMPĂTATE, (2) scumpătăți, s. f. (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La pl.) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + suf. -ătate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
scumpătate sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 255 / Pl: ~tăți și (rar) ~tățuri / E: scump + -ătate] (Îvp) 1 Zgârcenie. 2 Scrupulozitate (1), 3-6 Scumpete (4-5, 7, 11). 7 Bogăție (1). 8 Scumpire (1). 9 (De obicei precedat de pp „cu”) Scrupulozitate (1). 10 (De obicei precedat de pp „cu”) Exactitate (1). 11 (De obicei precedat de pp „cu”) Judecată. 12 (Înv; îlav) Cu ~ Cu plăcere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCUMPĂTATE, scumpătăți, s. f. 1. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu mare grijă și exactitate, cu scrupulozitate, cu precizie. Ochi cu scumpătate drept în pieptul lighioanei. GALACTION, O. I 270. Presupun că originalul îl vei fi păstrat cu scumpătate. CARAGIALE, O. VII 207. Păstrase cu scumpătate constituția țării. BĂLCESCU, O. II 307. 2. (Mai ales la pl.) Lucru scump, prețios. Din bătrînele case... el își făcuse... îngrămădind... tot felul de scumpătăți rare, o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. 3. (Rar) Scumpete. – Pl. și: scumpătățuri (STĂNOIU, C. I 128).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCUMPĂTATE ~ăți f. înv. 1) v. SCUMPETE. ◊ Cu ~ a) făcând economie; cu măsură; b) cu atenție și grijă deosebită. 2) mai ales la pl. Lucru scump; obiect prețios. /scump + suf. ~ătate
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scumpătate f. 1. calitatea celor scumpe; 2. fig. scrupulozitate: a păstra cu scumpătate datinile străbune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scumpătáte f., pl. ățĭ (d. scump, zgîrcit). Economic, cruțare: a cheltuĭ cu scumpătate ultimiĭ banĭ. Scrupulozitate: a păstra cu scumpătăte obiceiurile strămoșeștĭ. Pl. Lucrurĭ scumpe (mobile, alimente ș.a.): ziafet cu scumpătățĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scumpătate (rar) s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scumpătate (rar) s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scumpătate s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCUMPĂTATE s. v. atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelepciune, judecată, lipsă, măsură, meticulozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scumpătate s. v. ATENȚIE. AVARIȚIE. CALICENIE. CALICIE. CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. EXACTITATE. EXACTITUDINE. GRIJĂ. ÎNȚELEPCIUNE. JUDECATĂ. LIPSĂ. MĂSURĂ. METICULOZITATE. MIGALĂ. MIGĂLEALĂ. MINTE. MINUȚIOZITATE. MIZERIE. MODERAȚIE. NEVOIE. PRECIZIE. RAȚIUNE. RIGOARE. RIGUROZITATE. SĂRĂCIE. SCRUPULOZITATE. SCUMPETE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. TACT. ZGÎRCENIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scumpătate, scumpătățisubstantiv feminin
- 2. Lucruri de preț, scumpeturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din bătrînele case... el își făcuse... îngrămădind... tot felul de scumpătăți rare, o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. DLRLC
-
- Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ochi cu scumpătate drept în pieptul lighioanei. GALACTION, O. I 270. DLRLC
- Presupun că originalul îl vei fi păstrat cu scumpătate. CARAGIALE, O. VII 207. DLRLC
- Păstrase cu scumpătate constituția țării. BĂLCESCU, O. II 307. DLRLC
-
- comentariu Plural și: scumpătățuri. DLRLC
etimologie:
- Scump + -ătate. DEX '09 DEX '98