13 definiții pentru scârbos
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCÂRBOS, -OASĂ, scârboși, -oase, adj. 1. Care provoacă scârbă (1), greață, repulsie, silă; dezgustător, respingător, grețos. 2. Care inspiră dispreț; josnic, detestabil. ◊ Expr. A fi scârbos la gură sau a avea gură scârboasă = a întrebuința vorbe urâte, triviale. 3. (Fam.) Care se ingrețoșează ușor, căruia i se face ușor greață. 4. (Fam.; despre oameni) Greu de mulțumit; dezagreabil, nesuferit. – Scârbă + suf. -os.
scârbos, ~oasă [At: GOLESCU, Î. 69 / Pl: ~oși, ~oase / E: scârbă1 + -os] 1-2 smf, a (Epitet injurios pentru o persoană) care inspiră dispreț, indignare Si: detestabil (1), infam, josnic, (îvp) scârbav (1), (înv) scârbavnic (1), scârbit2 (9), (reg) silos (1) 3 a Care provoacă scârbă1 (9) (prin aspect, gust etc.) Si: dezgustător, grețos (1), respingător, (rar) scârbavnic (2), (îvp) scârnav, (înv) scârb2, scârbav, (îvr) scârbnic, scârbeț, scârbicios, (reg) silos (2). 4 a (Îe) (A fi) ~ la gură sau a avea gură ~oasă Se spune despre cineva care vorbește indecent, trivial. 5 a (D. oameni) Care se îngrețoșează cu ușurință (având senzația fiziologică de vomă). 6 a Care provoacă neplăcere Si: dezagreabil (1), nesuferit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCÂRBOS, -OASĂ, scârboși, -oase, adj. 1. Care provoacă scârbă (1), greață, repulsie, silă; dezgustător, respingător, grețos. 2. Care inspiră dispreț; josnic, detestabil. ♦ Expr. A fi scârbos la gură sau a avea gură scârboasă = a întrebuința vorbe urâte, triviale. 3. (Fam.; despre oameni) Care se îngrețoșează ușor, căruia i se face ușor greață. 4. (Fam.; despre oameni) Greu de mulțumit; dezagreabil, nesuferit. – Scârbă + suf. -os.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SCÂRBOS ~oasă (~oși, ~oase) și substantival 1) Care provoacă scârbă; dezgustător; grețos. 2) Care inspiră un sentiment puternic de scârbă. ◊ (A fi) ~ la gură (sau a avea gura ~oasă) a folosi cuvinte indecente. 3) Care poate fi satisfăcut cu multă greutate. /scârbă + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scârbos a. ce insuflă scârbă, desgustător.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCÎRBOS, -OASĂ, scîrboși, -oase, adj. 1. Care provoacă scîrbă, repulsie; respingător, dezgustător, grețos. Cînd, ce să vezi d-ta? Unde începu a curge niște sînge și venin scîrbos, și un glas se auzi din pom. ISPIRESCU, L. 224. E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri și se îmbuibă cu mortăciuni... Dar căruța trece-n laturi de acea priveliște scîrboasă. ODOBESCU, S. III 16. 2. Care inspiră dispreț, aversiune, repulsie morală; josnic, detestabil. Toată munca asta scîrboasă ar fi fost degeaba. DUMITRIU, N. 52. Plîngeți, toate lemnele și pietrele, toți codrii și munții, că acela care vă făcea să vă veseliți de răsunetul numelui lui, astăzi se răpuse într-un chip mîrșav și scîrbos. ISPIRESCU, M. V. 61. Aste nu erau decît o mască scîrboasă cu care voiai să amăgești lumea. NEGRUZZI, S. I 228. ◊ Expr. (A fi) scîrbos la gură (sau a avea gură scîrboasă) = a întrebuința vorbe urîte, triviale. 3. (Familiar, despre oameni) Dezagreabil, nesuferit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scîrbós, -oásă adj. (d. scîrbă). Care simte scîrbă, care se îngrețoșează ușor. Care inspiră scîrbă, dezgustător: o murdărie scîrboasă. Adv. S’a purtat scîrbos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scârbos adj. m., pl. scârboși; f. scârboasă, pl. scârboase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scârbos adj. m., pl. scârboși; f. scârboasă, pl. scârboase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scârbos adj. m., pl. scârboși; f. sg. scârboasă, pl. scârboase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCÂRBOS adj. 1. v. dezgustător. 2. v. antipatic. 3. grețos, (rar) parșiv. (Om ~ în comportări.) 4. v. oribil. 5. dezgustător, infect, oribil, respingător. (Ce caracter ~!) 6. grețos, (reg.) silos. (Lucruri ~oase.) 7. dezgustător, infect, respingător, spurcat, (pop.) scârnav. (~oasă treabă!) 8. v. neplăcut. 9. v. obscen.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Scârbos ≠ ademenitor, atrăgător, ispititor, seducător, tentant
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCÎRBOS adj. 1. dezgustător, dizgrațios, grețos, hidos, oribil, respingător, (livr.) imund, (reg.) mîrșav, (fam. fig.) borît. (~ la înfățișare.) 2. antipatic, dezagreabil, neplăcut, nesuferit, respingător. (Un om ~.) 3. grețos, (rar) parșiv. (Om ~ în comportări.) 4. dezgustător, grețos, oribil, sinistru. (Un rînjet ~.) 5. dezgustător, infect, oribil, respingător. (Ce caracter ~!) 6. grețos, (reg.) silos. (Lucruri ~.) 7. dezgustător, infect, respingător, spurcat, (pop.) scîrnav. (~ treabă!) 8. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (Un miros ~.) 9. deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, trivial, vulgar, (livr.) licențios, (înv. și pop.) scîrnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) deșucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, îmbăiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glumă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scârbos, scârboasăadjectiv
- sinonime: dezgustător grețos respingător
- Cînd, ce să vezi d-ta? Unde începu a curge niște sînge și venin scîrbos, și un glas se auzi din pom. ISPIRESCU, L. 224. DLRLC
- E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri și se îmbuibă cu mortăciuni... Dar căruța trece-n laturi de acea priveliște scîrboasă. ODOBESCU, S. III 16. DLRLC
-
- 2. Care inspiră dispreț. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: detestabil josnic
- Toată munca asta scîrboasă ar fi fost degeaba. DUMITRIU, N. 52. DLRLC
- Plîngeți, toate lemnele și pietrele, toți codrii și munții, că acela care vă făcea să vă veseliți de răsunetul numelui lui, astăzi se răpuse într-un chip mîrșav și scîrbos. ISPIRESCU, M. V. 61. DLRLC
- Aste nu erau decît o mască scîrboasă cu care voiai să amăgești lumea. NEGRUZZI, S. I 228. DLRLC
- A fi scârbos la gură sau a avea gură scârboasă = a întrebuința vorbe urâte, triviale. DEX '09 DLRLC
-
- 3. Care se ingrețoșează ușor, căruia i se face ușor greață. DEX '09
- 4. (Despre oameni) Greu de mulțumit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezagreabil nesuferit
etimologie:
- Scârbă + -os. DEX '98 DEX '09