17 definiții pentru sociabil
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SOCIABIL, -Ă, sociabili, -e, adj. Capabil să trăiască în relații permanente cu semenii săi, în societate. ♦ Căruia îi plac relațiile cu semenii săi, care se împrietenește ușor cu alții; comunicativ, apropiat, prietenos. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. sociable, lat. sociabilis.
sociabil, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / P: ~ci-a~ / V: (înv) soți~ / Pl: ~i, ~e / E: fr sociable] 1 (D. oameni) Care are capacitatea de a stabili relații amabile cu semenii Si: comunicativ (1), deschis2 (34), expansiv (4), prietenos, volubil, (rar) vorbitor, (înv) soțios. 2 (D. oameni) Care caută compania semenilor săi. 3 (D. oameni) Care se împrietenește ușor. 4 (D. manifestările, caracterul oamenilor) Care denotă capacitatea de a stabili relații amabile cu semenii. 5 (D. ființe) Capabil să trăiască în compania permanentă a semenilor săi Si: atașabil (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOCIABIL, -Ă, sociabili, -e, adj. Capabil să trăiască în relații permanente cu semenii săi, în societate. ♦ Căruia îi plac relațiile cu semenii săi, care se împrietenește ușor cu alții; comunicativ, apropiat, prietenos. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. sociable, lat. sociabilis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SOCIABIL, -Ă, sociabili, -e, adj. (Despre oameni) Care trăiește în societate; p. ext. cu care te poți înțelege, cu care poți stabili ușor relații; comunicativ, prietenos.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOCIABIL, -Ă adj. (Despre oameni) Capabil să trăiască în societate. ♦ Prietenos, apropiat, comunicativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. sociable, lat. sociabilis < socius – tovarăș].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOCIABIL, -Ă adj. (despre oameni) capabil să trăiască în societate. ◊ prietenos, apropiat, comunicativ. (< fr. sociable, lat. sociabilis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SOCIABIL ~ă (~i, ~e) Care se integrează ușor în societate; care stabilește ușor relații bune și permanente cu oamenii; comunicativ. [Sil. -ci-a-] /<fr. sociable
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sociabil n. 1. născut spre a trăi în societate: 2. cu care e ușor de a trăi: om sociabil.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*sociábil, -ă adj. (lat. sociabilis. V. soț). Făcut p. a trăĭ în societate: omu e un animal esențialmente sociabil. Care nu fuge de lume, care te primește bine, amabil: acest om nu e sociabil. V. sălbatic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
soțiabil, ~ă a vz sociabil
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sociabil (desp. -ci-a-) adj. m., pl. sociabili; f. sociabilă, pl. sociabile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sociabil (-ci-a-) adj. m., pl. sociabili; f. sociabilă, pl. sociabile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sociabil adj. m. (sil. -ci-a-), pl. sociabili; f. sg. sociabilă, pl. sociabile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SOCIABIL adj. 1. comunicativ, expansiv, prietenos, volubil, (rar) social, vorbitor, (înv.) soțios, (fig.) deschis. (O fire ~.) 2. atașabil. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SOCIABIL adj. 1. comunicativ, expansiv, prietenos, volubil, (rar) social, vorbitor, (înv.) soțios, (fig.) deschis. (O fire ~.) 2. atașabil. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sociabil ≠ insociabil, nesociabil
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Omul este un animal sociabil (grec.) – Astfel a definit Aristotel, în lucrarea sa Politica (I, 9), înnăscuta tendință a omului de a căuta societatea semenilor săi. Mai întîlnim uneori și varianta: „Omul este prin natura sa o ființă sociabilă”. Această expresie a fost popularizată prin Scrisoarea 87 din Scrisorile persane ale gînditorului francez Montesquieu. Iar scriitorul rus A.I. Herzen, în cartea sa Scrisori din Franța și Italia, la capitolul „Din nou la Paris”, spune: „…Lumea se teme de omul liber, considerînd natura lui rea, în sensul care este dat acestui cuvînt. Dar se uită că omul, înainte de toate, este un animal sociabil, că în el există instinctul vieții sociale”. FIL.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
- silabație: so-ci-a-bil
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sociabil, sociabilăadjectiv
- 1. Capabil să trăiască în relații permanente cu semenii săi, în societate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNantonime: insociabil nesociabil
- 1.1. Căruia îi plac relațiile cu semenii săi, care se împrietenește ușor cu alții. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: apropiat comunicativ prietenos
-
etimologie:
- sociable DEX '09 DEX '98 DN
- sociabilis DEX '09 DEX '98 DN