5 definiții pentru stăvilit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STĂVILIT, -Ă, stăviliți, -te, adj. Care a fost barat, zăgăzuit cu un stăvilar. ♦ (Fig.) Care a fost oprit, împiedicat în acțiune. – V. stăvili.
STĂVILIT, -Ă, stăviliți, -te, adj. Care a fost barat, zăgăzuit cu un stăvilar. ♦ (Fig.) Care a fost oprit, împiedicat în acțiune. – V. stăvili.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Valery
- acțiuni
stăvilit, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: stăvili] (Rar) 1 (D. ape sau d. cursurile lor) Care este stăvilit (1) Si: barat3 (1). 2 (Pex) Îndiguit. 3 (D. acțiuni, d. procese fizice sau psihice, d. fenomene din natură etc. aflate în desfășurare) Oprit2 (brusc) Si: înfrânt, zăgăzuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STĂVILIT adj. 1. v. zăgăzuit. 2. v. îndiguit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STĂVILIT adj. 1. barat, zăgăzuit. (O apă ~.) 2. îndiguit, zăgăzuit. (Mal ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Stăvilit ≠ nestăvilit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
stăvilit, stăvilităadjectiv
- 1. Care a fost barat, zăgăzuit cu un stăvilar. DEX '09 DEX '98sinonime: barat zăgăzuit îndiguit antonime: nestăvilit
- 1.1. Care a fost oprit, împiedicat în acțiune. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- stăvili DEX '98 DEX '09