17 definiții pentru subțiratic
din care- explicative (10)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUBȚIRATIC, -Ă, subțiratici, -ce, adj. 1. (Cam) subțire (I 1). ♦ (Despre oameni) Zvelt; slab. 2. (Despre glas, voce) (Cam) subțire (I 5). – Subțire + suf. -atic.
SUBȚIRATIC, -Ă, subțiratici, -ce, adj. 1. (Cam) subțire (I 1). ♦ (Despre oameni) Zvelt; slab. 2. (Despre glas, voce) (Cam) subțire (I 5). – Subțire + suf. -atic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
subțiratic a [At: I. GOLESCU, C. / V: ~tec, (îrg) supțiratec, supț~, ~ret~ / Pl: ~ici, ~ice / E: subțire + -atic] 1 (D. corpuri cu forma alungită, d. corzi, tuburi, fire etc.) Care este aproape subțire (1) Si: (reg) subțiatic (1). 2 (D. oameni și animale sau d. corpul lor) Suplu (1). 3 (D. părți ale corpului) Aproape subțire. 4 (D. vânt) Care este aproape subțire (40). 5 (D. glas, sunete etc.) Care este aproape subțire (42) Si: (reg) subțiatic (3). 6 (Fig) Plăpând.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUBȚIRATIC, -Ă, subțiratici, -e, adj. 1. Subțire (I 1.). Luna în creștere călătorește subțiratică, de-a lungul pridvoarelor de abanos. GALACTION, O. I 218. În crini e beția cea rară: Sînt albi, delicați, subțiratici. MACEDONSKI, O. I 181. Trei stînjeni cvadrați de grădină englezească cu vreo șese salcîmi slabi și subțiratici ce nu sînt buni nici de foc, nici de umbră; atîta tot. NEGRUZZI, S. I 71. ♦ (Despre oameni) Zvelt, slab. Crîșmarul, om cărunt, negricios și subțiratic; nu părea posac și avea ochi ager. SADOVEANU, B. 165. Era un bărbat subțiratic, înalt, cu o mustață mică, mătăsoasă. CAMIL PETRESCU, O. I 110. ◊ (Substantivat) L-am cunoscut. Un subțiratic chel, spîn și cu ochelari. SADOVEANU, A. L. 170. 2. (Despre glas, voce) Subțire (I 5). Măria-ta, se ridică un glas subțiratic, tîrgu-i plin de oaspeți. SADOVEANU, Z. C. 334. – Variantă: supțiratic, -ă (CREANGĂ, P. 200) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
subțiratic a. cam subțire.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
subțiratec, ~ă a vz subțiratic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
subțiretic, ~ă a vz subțiratic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
supțietic, ~ă a vz subțiratic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
supțiratec, ~ă a vz subțiratic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPȚIRATIC, -Ă adj. v. subțiratic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
supțirátic, -ă adj. (d. supțire). Cam supțire (la trup): om supțiratic. – Și sîpț-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
subțiratic adj. m., pl. subțiratici; f. subțiratică, pl. subțiratice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
subțiratic adj. m., pl. subțiratici; f. subțiratică, pl. subțiratice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
subțiratic adj. m., pl. subțiratici; f. sg. subțiratică, pl. subțiratice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
subțiratic
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
subțiratic.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUBȚIRATIC adj. v. suplu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUBȚIRATIC adj. subțire, suplu, zvelt, (înv. și reg.) suleget, (reg.) suletic, (Transilv.) șugar, (Munt.) șui, (prin Transilv. și Olt.) șuieț. (Un corp, un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
subțiratic, subțiraticăadjectiv
-
- Luna în creștere călătorește subțiratică, de-a lungul pridvoarelor de abanos. GALACTION, O. I 218. DLRLC
- În crini e beția cea rară: Sînt albi, delicați, subțiratici. MACEDONSKI, O. I 181. DLRLC
- Trei stînjeni cvadrați de grădină englezească cu vreo șese salcîmi slabi și subțiratici ce nu sînt buni nici de foc, nici de umbră; atîta tot. NEGRUZZI, S. I 71. DLRLC
-
- Crîșmarul, om cărunt, negricios și subțiratic; nu părea posac și avea ochi ager. SADOVEANU, B. 165. DLRLC
- Era un bărbat subțiratic, înalt, cu o mustață mică, mătăsoasă. CAMIL PETRESCU, O. I 110. DLRLC
- L-am cunoscut. Un subțiratic chel, spîn și cu ochelari. SADOVEANU, A. L. 170. DLRLC
-
-
-
- Măria-ta, se ridică un glas subțiratic, tîrgu-i plin de oaspeți. SADOVEANU, Z. C. 334. DLRLC
-
etimologie:
- Subțire + -atic. DEX '98 DEX '09