18 definiții pentru suliman

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SULIMAN, sulimanuri, s. n. 1. (Înv. și pop.) Fard; sulimeneală (2). 2. Plantă erbacee păroasă, cu frunze ovale, cu flori albastre, roz sau albe (Ajuga genevensis). – Din tc. sülümen.

suliman [At: NECULCE, L. 85 / V: (înv) sâl~, ~lei~, ~le~ / Pl: ~uri, (asr) ~e, (îvr) ~ni sm / E: tc sülümen] 1 sn (Îpp) Fard. 2 sn (Îlv) A (se) da cu ~ A (se) farda (1-2). 3 sn (Înv; șîs piatra ~lui) Cinabru (1). 4 sn (Spc) Culoare roșie obținută din cinabru și folosită la prepararea vopselelor. 5 sn (Îvr) Carbonat de plumb. 6 sn (Îvr) Fardare. 7 sm Plantă erbacee lânos-păroasă din familia labiatelor, cu tulpina în patru muchii, cu frunze lunguiețe și cu flori albastre, albe sau roz Si: (reg) gubănaș, gubăganaș, lavrentină, vineriță, vinețică, iarbă-de-greutate (Ajuga genevensis). 8 sm (Bot) Vineriță (Ajuga repens).

SULIMAN, sulimanuri, s. n. 1. (Înv.) Fard; sulimeneală (2). 2. Plantă erbacee păroasă, cu frunze ovale, cu flori albastre, roz sau albe (Ajuga genevensis). – Din tc. sülümen.

SULIMAN, sulimanuri, s. n. Preparat cosmetic, de obicei alb sau roșu, întrebuințat pentru a da feței culoarea voită și pentru a-i acoperi ridurile; fard, dres (pentru față). Cucoana Liza Damian nu era babă de loc, și cu atît mai puțin zugrăvită... cu suliman. HOGAȘ, DR. II 136. Îți mai trebuie cîte-un ban Ca să-ți cumperi suliman. TEODORESCU, P. P. 132. ◊ Piatra sulimanului v. piatră (II 3).

SULIMAN ~uri n. înv. Produs cosmetic pentru colorat fața și buzele; fard. /<turc. sülümen

suliman n. 1. dres pentru față: piatra sulimaniului sau piatră bună pentru făcut alifie de obraz CR.; 2. plantă cu florile obișnuit albastre. (Ajuga genevensis). [Turc. SÜLÜMEN, lit. arsenic].

sulimán n, pl. urĭ și e (turc. [d. ar.] sülümen, arsenic, d. vit. solimato, lat. sublimatum, sublimat; bg. sĭulemen, sîrb. sulimen, rus. sulemá, ngr. sulimás, sp. solimán). Dres, substanță de colorat fața ca să pari maĭ frumoasă (barb. fr. fard). V. alman, soliman.

sâliman sm vz suliman

suleiman sn vz suliman

suleman sn vz suliman

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

suliman (înv., pop.) s. n., (farduri) pl. sulimanuri

suliman (înv., pop.) s. n., (farduri) pl. sulimanuri

suliman s. n., (farduri) pl. sulimanuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SULIMAN s. v. fard.

SULIMAN s. (BOT.; Ajuga genevensis) (reg.) gubănaș, lavrentină, vineriță, vinețică, iarbă-de-greutate.

SULIMAN s. (BOT.; Ajuga genevensis) (reg.) gubănaș, lavrentină, vineriță, vinețică, iarbă-de-greutate.

suliman s. v. FARD.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

suliman (-nuri), s. n.1. Fard, sulimeneală. – 2. Plantă (Ajuga genevensis). – Var. soliman. Tc. (arab.) sülümen „arsenic”, din lat. sublimatum (Eguilaz 494; Roesler 602; Șeineanu, II, 328), cf. ngr. σουλιμᾶς, bg. sulimen.Der. sulemeni (var. sulimeni, sulimini și der.), vb. refl. (a se farda, a se boi); sulemeneală, s. f. (fard, suliman).

Intrare: suliman
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suliman
  • sulimanul
  • sulimanu‑
plural
  • sulimanuri
  • sulimanurile
genitiv-dativ singular
  • suliman
  • sulimanului
plural
  • sulimanuri
  • sulimanurilor
vocativ singular
plural
sâliman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suleman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suleiman
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

suliman, sulimanurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.