opțiuni
  • info

15 definiții pentru ticăi (bate)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TICĂI1, pers. 3 ticăie, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac. 2. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita. – Tic1 + suf. -ăi.

TICĂI1, pers. 3 ticăie, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac. 2. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita. – Tic1 + suf. -ăi.

ticăi1 vi [At: DDRF / Pzi: 3 ~ește, ~e / E: tic1 + -ăi] 1 (D. ceasornice) A emite un sunet ritmic, caracteristic în timpul funcționării Si: (pfm) a tăcăi (2), a tâcâi (1). 2 (D. inimă) A bate tare (din cauza unei emoții puternice) Si: a palpita, a zvâcni, (pfm) a tăcăi (3), a tâcăi (2), (reg) a tăcâti.

TICĂI1, ticăiesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvîcni, a palpita. Parcă mie nu-mi ticăie inima? DUMITRIU, P. F. 12. Dar dacă n-o vrea? întrebă Vitalia cu inima ticăind. STĂNOIU, C. I. 206. 2. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic, caracteristic mașinăriei în funcție; a face tic-tac. Un ceasornic pe un scrin mai ticăia ca o inimă bolnavă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 79. – Variantă: tîcîi (ISPIRESCU, L. 60) vb. IV.

A TICĂI ~iesc intranz. 1) (despre ceasornice) A produce un sunet ritmic caracteristic; a face „tic-tac”. 2) (despre inimă) A bate în ritm accelerat și cu putere din cauza unor emoții sau a unui efort; a zvâcni; a palpita. /tic + suf. ~ăi

ticăì v. a face tic-tac, a palpita: inima începu să-i ticăe. [Onomatopee].

tícăĭ v. intr. V. tîcîĭ.

TÎCÎI vb. IV v. ticăi1.

tîcîĭ, a -í v. intr. (d. tîc-tîc). Fam. Fac tîc-tîc: a-țĭ tîcîi inima de frică. – Și tícăĭ (Dolj): le ticăĭa la toțĭ inimile (Doina 2-3, 39). V. bîcîĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ticăi1 (a ~) (a face tic-tac) vb., ind. prez. 3 ticăie, imperf. 3 pl. ticăiau; conj. prez. 3 să ticăie

ticăi1 (a ~) (a face tic-tac, a palpita) vb., ind. prez. 3 ticăie, imperf. 3 sg. ticăia; conj. prez. 3 să ticăie

ticăi (a face tic-tac) vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. ticăie, imperf. 3 sg. ticăia

ticăi (ind. prez. 3 sg. și pl. ticăie)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TICĂI vb. 1. a tăcăi, a tâcâi. (Ceasul ~.) 2. v. palpita.

TICĂI vb. 1. a tăcăi, a tîcîi. (Ceasul ~.) 2. a bate, a palpita, a pulsa, a tăcăi, a tresări, a se zbate, a zvîcni, (rar) a zvîcîi, (reg.) a bîcîi, a tîcîti. (Inima ~ cu putere.)

TÂCÂI vb. v. ticăi.

Intrare: ticăi (bate)
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ticăi
  • ticăire
  • ticăit
  • ticăitu‑
  • ticăind
  • ticăindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ticăie
 (să)
  • ticăie
  • ticăia
  • ticăi
  • ticăise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ticăie
 (să)
  • ticăie
  • ticăiau
  • ticăiră
  • ticăiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tâcâi
  • tâcâire
  • tâcâit
  • tâcâitu‑
  • tâcâind
  • tâcâindu‑
 singular plural
  • tâcâiește
  • tâcâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tâcâiesc
 (să)
  • tâcâiesc
  • tâcâiam
  • tâcâii
  • tâcâisem
a II-a (tu)
  • tâcâiești
 (să)
  • tâcâiești
  • tâcâiai
  • tâcâiși
  • tâcâiseși
a III-a (el, ea)
  • tâcâiește
 (să)
  • tâcâiască
  • tâcâia
  • tâcâi
  • tâcâise
plural I (noi)
  • tâcâim
 (să)
  • tâcâim
  • tâcâiam
  • tâcâirăm
  • tâcâiserăm
  • tâcâisem
a II-a (voi)
  • tâcâiți
 (să)
  • tâcâiți
  • tâcâiați
  • tâcâirăți
  • tâcâiserăți
  • tâcâiseți
a III-a (ei, ele)
  • tâcâiesc
 (să)
  • tâcâiască
  • tâcâiau
  • tâcâiră
  • tâcâiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ticăiverb

  • 1. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un ceasornic pe un scrin mai ticăia ca o inimă bolnavă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 79. DLRLC
  • 2. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate palpita zvâcni
    • format_quote Parcă mie nu-mi ticăie inima? DUMITRIU, P. F. 12. DLRLC
    • format_quote Dar dacă n-o vrea? întrebă Vitalia cu inima ticăind. STĂNOIU, C. I. 206. DLRLC
etimologie:
  • Tic + -ăi. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.