opțiuni
  • info

17 definiții pentru viscoli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VISCOLI, pers. 3 viscolește, vb. IV. Intranz. A bate un vânt puternic cu ninsoare sau cu lapoviță. ♦ Tranz. (Despre vânt) A spulbera și a troieni zăpada. – Din viscol.

viscoli [At: MOLNAR, D. 260/1 / V: (îrg) vic~, (reg) jic~, jiculi, vicola, vișc~ / Pzi: 3 ~lește, (reg) viscolă / E: viscol] 1 viim A sufla vânt puternic (însoțit de ninsoare sau de lapoviță), spulberând zăpada în vârtejuri Si: (reg) a omeți. 2 viu (D. vânt) A sufla violent spulberând și troienind zăpada. 3 vtu (D. vânt) A spulbera și a troieni zăpada. 4 vtim (C. i. oameni) A-l biciui viscolul.

VISCOLI, pers. 3 viscolește, vb. IV. Intranz. A bate un vânt puternic cu ninsoare sau cu lapoviță. ♦ Tranz. (Despre vânt) A spulbera și a troieni (succesiv) zăpada. – Din viscol.

VISCOLI, pers. 3 viscolește, vb. IV. Intranz. Impers. A bate vînt puternic cu ninsoare spulberată în vîrtejuri. Vineri noaptea a viscolit mereu, pînă tîrziu. BOGZA, A. Î. 137. Afară viscolește, s-aude lovind în geamuri pulberea de zăpadă, vînturată pe jos. VLAHUȚĂ, O. A. III 92. Așezat la gura sobei, noaptea pe cînd viscolește, Privesc focul. ALECSANDRI, P. A. 115. ♦ Tranz. (Rar, cu subiectul «zăpadă») A lovi, a biciui (în rafale); a troieni. Lasă, măria-ta, să-l ude ploile, să-l viscolească zăpada și să-l bată soarele. DELAVRANCEA, O. II 133. 2. Fig. A se mișca repede, ca zăpada purtată de viscol. Viscolește alb nisipu-n lungul plajei fără lume. BOTEZ, P. O. 50. ◊ Tranz. (Rar) A face să se miște dintr-o parte în alta; a flutura, a zgîlțîi. Își strîngea mereu la piept antereul de lustrin negru pe care vîntul i-l lua afară, viscolindu-i-l încoa și încolo. MACEDONSKI, O. III 119. – Variantă: vicoli vb. IV.

A VISCOLI pers. 3 ~ește intranz. A fi viscol; a spulbera. /Din viscol

viscolì v. a sufla un viscol: noaptea pe când viscolește AL.

vicola v vz viscoli

vicoli v vz viscoli

vișcoli v vz viscoli

viscolitură s.f. (pop.) Viscolire. ♦ Concr. Zăpadă viscolită, troian de zăpadă îngrămădită de viscol. • pl. -i. /viscoli + -tură.

VICOLI vb. IV v. viscoli.

viscolésc v. intr. impers. (ung. *veszkölni îld. veszködni, a fi agitat). Bate vîntu pe cînd ninge: viscolea strașnic. – În nord și a vicoli.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

viscoli (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. viscolește, 3 pl. viscolesc, imperf. 3 sg. viscolea; conj. prez. 3 sg. să viscolească

viscoli (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. viscolește, imperf. 3 sg. viscolea; conj. prez. 3 sg. să viscolească

viscoli vb., ind. prez. 3 sg. viscolește, imperf. 3 sg. viscolea; conj. prez. 3 sg. viscolească; ger. viscolind

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VISCOLI vb. 1. a viforî. (Afară ~.) 2. a spulbera. (Vântul ~ zăpada.) 3. a troieni. (Vântul ~ zăpada.)

VISCOLI vb. 1. a viforî. (Afară ~.) 2. a spulbera. (Vîntul ~ zăpada.) 3. a troieni. (Vîntul ~ zăpada.)

Intrare: viscoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • viscoli
  • viscolire
  • viscolit
  • viscolitu‑
  • viscolind
  • viscolindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • viscolește
 (să)
  • viscolească
  • viscolea
  • viscoli
  • viscolise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) — — — — —
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vicoli
  • vicolire
  • vicolit
  • vicolitu‑
  • vicolind
  • vicolindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • vicolește
 (să)
  • vicolească
  • vicolea
  • vicoli
  • vicolise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) — — — — —
vișcoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vicola
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

viscoliverb

  • 1. A bate un vânt puternic cu ninsoare sau cu lapoviță. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Vineri noaptea a viscolit mereu, pînă tîrziu. BOGZA, A. Î. 137. DLRLC
    • format_quote Afară viscolește, s-aude lovind în geamuri pulberea de zăpadă, vînturată pe jos. VLAHUȚĂ, O. A. III 92. DLRLC
    • format_quote Așezat la gura sobei, noaptea pe cînd viscolește, Privesc focul. ALECSANDRI, P. A. 115. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv (Despre vânt) A spulbera zăpada. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: spulbera troieni
      • format_quote Lasă, măria-ta, să-l ude ploile, să-l viscolească zăpada și să-l bată soarele. DELAVRANCEA, O. II 133. DLRLC
  • 2. figurat A se mișca repede, ca zăpada purtată de viscol. DLRLC
    • format_quote Viscolește alb nisipu-n lungul plajei fără lume. BOTEZ, P. O. 50. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv rar A face să se miște dintr-o parte în alta. DLRLC
      sinonime: flutura zgâlțâi
      • format_quote Își strîngea mereu la piept antereul de lustrin negru pe care vîntul i-l lua afară, viscolindu-i-l încoa și încolo. MACEDONSKI, O. III 119. DLRLC
etimologie:
  • viscol DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.