vitregie sf [At: TDRG / V: (reg) ~rig~ / Pl: ~ii / E: vitreg + -ie] 1 Atitudine ostilă și nedreaptă față de cineva Si: ostilitate, (îvr) vitregime (1), vitregitate (1). 2 (Ccr) Faptă ostilă Si: (îvr) vitregime (2), vitregitate (2). 3 Circumstanță nefavorabilă Si: adversitate (1), (rar) vitregitate (3), (pop) potrivnicie.

vitregie s.f. 1 Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate; vitregitate. Am auzit-o... mărturisindu-mi plîngînd traiul ei chinuit de vitregia nevestei a doua a lui tată-său (M. I. CAR.). 2 Situație, circumstanță neprielnică, nefavorabilă; potrivnicie. Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul și pictorul nu încetau de a lucra (SADOV.). • pl. -ii. g-d. -iei. /vitreg + -ie.

VITREGIE, vitregii, s. f. Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate. (Atestat în forma vitrigie) Văzînd fata moșneagului atîta vitrigie din partea părinților. au început a plînge și a se văieta. SBIERA, P. 212. ♦ Potrivnicie. Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul și pictorul nu înceta de a lucra. SADOVEANU, E. 246. – Variantă: vitrigie s. f.

VITREGIE ~i f. 1) Sentiment de ură față de cineva; dușmănie; vrăjmășie. 2) Împrejurare sau complex de împrejurări vitrege, nefavorabile; potrivnicie. [G.-D. vitregiei. Sil. vi-tre-] /vitreg + suf. ~ie

vitregíe f. (d. vitreg). Fig. Tratament fără ĭubire. Vitregia timpurilor, dificultățile împrejurărilor.

vitrigie sf vz vitregie

VITRIGIE s. f. v. vitregie.

vitregie (desp. vi-tre-) s. f., art. vitregia, g.-d. art. vitregiei; pl. vitregii, art. vitregiile (desp. -gi-i-)

vitregie (vi-tre-) s. f., art. vitregia, g.-d. art. vitregiei; pl. vitregii, art. vitregiile

vitregie s. f. (sil. -tre-), art. vitregia, g.-d. art. vitregiei; pl. vitregii, art. vitregiile

vitregie, -giei gen. a.

VITREGIE s. 1. v. răutate. 2. v. adversitate.

VITREGIE s. 1. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) cîinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtării cuiva.) 2. adversitate, ostilitate, potrivnicie, vrăjmășie. (~ vremurilor.)