15 definiții pentru vrăjmășie
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VRĂJMĂȘIE, vrăjmășii, s. f. (Înv.) Dușmănie, ură. – Vrăjmaș + suf. -ie.
vrăjmășie sf [At: (a. 1525) DERS / Pl: ~ii / E: vrăjmaș + -ie] 1-2 Dușmănie (1-2). 3 (Înv) Comportare plină de asprime, de răutate, de cruzime.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vrăjmășie s.f. 1 Sentiment puternic de antipatie, de aversiune, de ură etc. față de cineva sau de ceva; atitudine, comportare ostilă față de cineva; dușmănie, inamiciție, ostilitate, ură. Nu umbla cu vrăjmășie, răspunse Ghiță (SLAV.). 2 (înv.) Însușirea de a fi rău, crud, hain; cruzime, neîndurare; atitudine, comportare de om rău. Din toată vrăjmășia, și de vătămarea celui viclean mă slobozește (MIN.). 3 (înv.) Război. Mihai Vodă n-are nici ungînd de vrăjmășie (BĂLC.). • pl. -ii. g.-d. -iei. /vrăjmaș + -ie.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VRĂJMĂȘIE, vrăjmășii, s. f. Dușmănie, ură. – Vrăjmaș + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VRĂJMĂȘIE, vrăjmășii, s. f. Dușmănie, ură. Ochii-i luceau trădînd vrăjmășie crîncenă. VORNIC, P. 85. În vremea de care vorbim, vrăjmășia ajunsese foarte departe. SADOVEANU, O. VIII 224. Vrăjmășia lor e groaznică... vor să-și răpească una de la alta pămînt. ISPIRESCU, L. 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRĂJMĂȘIE ~i f. Atitudine de vrăjmaș; dușmănie; vrajbă; ostilitate; ură. [G.-D. vrăjmășiei] /vrăjmaș + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vrăjmășie f. dușmănie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vrăjmășíe f. (d. vrăjmaș). Dușmănie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VRĂJMĂȘIA ACOPERITĂ MAI MULT RĂU ADUCE (m. Costin) = Omul ascuns e periculos.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vrăjmășie (înv.) s. f., art. vrăjmășia, g.-d. art. vrăjmășiei; pl. vrăjmășii, art. vrăjmășiile (desp. -și-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vrăjmășie (înv.) s. f., art. vrăjmășia, g.-d. art. vrăjmășiei; pl. vrăjmășii, art. vrăjmășiile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vrăjmășie s. f., art. vrăjmășia, g.-d. art. vrăjmășiei; pl. vrăjmășii, art. vrăjmășiile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VRĂJMĂȘIE s. 1. v. dușmănie. 2. v. adversitate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VRĂJMĂȘIE s. 1. animozitate, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, zîzanie, (livr.) inimiciție, (înv. și pop.) price, (pop. și fam.) dihonie, (pop.) pică, (înv. și reg.) ceartă, pizmă, pizmuire, scîrbă, (Mold.) poxie, (înv.) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urîciune, vrăjbie, (latinism înv.) rancoare. (Ce e ~ asta între voi?) 2. adversitate, ostilitate, potrivnicie, vitregie. (~ unor vremuri apuse.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Vrăjmășie ≠ amiciție, prietenie
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vrăjmășie, vrăjmășiisubstantiv feminin
- 1. Atitudine de vrăjmaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: adversitate dușmănie ostilitate ură vrajbă
- Ochii-i luceau trădînd vrăjmășie crîncenă. VORNIC, P. 85. DLRLC
- În vremea de care vorbim, vrăjmășia ajunsese foarte departe. SADOVEANU, O. VIII 224. DLRLC
- Vrăjmășia lor e groaznică... vor să-și răpească una de la alta pămînt. ISPIRESCU, L. 5. DLRLC
-
etimologie:
- Vrăjmaș + -ie. DEX '09 DEX '98 NODEX