11 definiții pentru vâjâire
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÂJÂIRE, vâjâiri, s. f. Vâjâit1. – V. vâjâi.
VÂJÂIRE, vâjâiri, s. f. Vâjâit1. – V. vâjâi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
vâjâire sf [At: LB / V: ~jei~, vojei~ / Pl: ~ri / E: vâjâi] 1-5 Vâjâit1 (1-4, 8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâjeire sf vz vâjâire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vojeire sf vz vâjâire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vîjîire s.f. Vîjîit. • pl. -i. /v. vîjîi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VÎJÎIRE, vîjîiri, s. f. Faptul de a vîjîi și zgomotul produs des un lucru care vîjîie (v. vîjîit); mișcare, agitare în aer a unui obiect, însoțită de zgomotul caracteristic. Intrau... în vîjîirea paloșelor. SADOVEANU, O. I 94. Bubuirile, plesnirile bombelor, fumăria urmară, și era o vîjîire și un cîntec îndrăcit de trebuia să răcnești ca să te-audă cel de-alături. id. ib. VI 24.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vâjâire s. f., g.-d. art. vâjâirii; pl. vâjâiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vâjâire s. f., g.-d. art. vâjâirii; pl. vâjâiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vâjâire s. f., g.-d. art. vâjâirii; pl. vâjâiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VÂJÂIRE s. v. șuierat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÎJÎIRE s. șuier, șuierare, șuierat, șuierătură, vîjîială, vîjîit, vîjîitură, vuiet. (~ vîntului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
vâjâire, vâjâirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a vâjâi și zgomotul produs des un lucru care vâjâie; mișcare, agitare în aer a unui obiect, însoțită de zgomotul caracteristic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intrau... în vîjîirea paloșelor. SADOVEANU, O. I 94. DLRLC
- Bubuirile, plesnirile bombelor, fumăria urmară, și era o vîjîire și un cîntec îndrăcit de trebuia să răcnești ca să te-audă cel de-alături. SADOVEANU, O. VI 24. DLRLC
-
etimologie:
- vâjâi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.