8 definiții pentru zbârcit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZBÂRCIT, -Ă, zbârciți, -te, adj. Care prezintă zbârcituri, cute, riduri; încrețit. – V. zbârci1.
ZBÂRCIT, -Ă, zbârciți, -te, adj. Care prezintă zbârcituri, cute, riduri; încrețit. – V. zbârci1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
zbârcit, ~ă [At: LB / S și: sb~ / Pl: ~iți, ~e / E: zbârci3] 1-2 smf, a (D. piele; pex; d. om sau d. părți ale corpului său) (Persoană) care prezintă riduri Si: creț (11), cutat (3), încrețit, ridat, (pop) pomăit, (reg) pomisit, pomit, (îvr) zbârcios (1-2), (fam) boțit (2), brăzdat (3), smochinit (reg), zgurit (4). 3 sm (Pop; dep; d. bătrâni; îe) A fi un cheag ~ A fi fără importanță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zbîrcit, -ă adj. (despre piele, ext., despre oameni sau despre părți ale corpului) Care are zbîrcituri, cute, riduri. Era o bătrînică cu obrajii zbîrciți și căzuți (AGÂR.). ◊ Expr. (fam.) A fi cheag zbîrcit, se spune despre un om bătrîn, lipsit de puteri. ◊ Analog. Strugurii erau cam zbîrciți. • pl. -ți, -te. /v. zbîrci2.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZBÎRCIT, -Ă, zbîrciți, -te, adj. Care prezintă zbîrcituri, cute; încrețit. E slab și zbîrcit țîrcovnicul. STANCU, D. 281. Are capul ca o portocală zbîrcită. PAS, Z. I 143. O! dezmiardă pîn’ ești jună ca lumina cea din soare... Pin’ nu-i fața mea zbîrcită, pîn’ nu-i inima bătrînă. EMINESCU, O. I 42.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZBÎRCIT, -Ă, zbîrciți, -te, adj. Care prezintă zbîrcituri, cute, riduri; încrețit. – V. zbîrci1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZBÂRCIT adj. 1. v. ridat. 2. (pop.) pomăit. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZBÎRCIT adj. 1. creț, cutat, încrețit, ridat, (fam.) smochinit, (fig.) boțit, brăzdat. (Un obraz tare ~.) 2. (pop.) pomăit. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
zbârcit, -ă, zbârciți, -te, adj. – Cu riduri; încrețit. – Din zbârci2 (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
zbârcit, zbârcităadjectiv
- 1. Care prezintă zbârcituri, cute, riduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- E slab și zbîrcit țîrcovnicul. STANCU, D. 281. DLRLC
- Are capul ca o portocală zbîrcită. PAS, Z. I 143. DLRLC
- O! dezmiardă pîn' ești jună ca lumina cea din soare... Pin' nu-i fața mea zbîrcită, pîn' nu-i inima bătrînă. EMINESCU, O. I 42. DLRLC
-
etimologie:
- zbârci (1.) DEX '09 DEX '98 DLRM