ÎMBĂTRÂNIRE s. f. Faptul de a îmbătrâni; trecere treptată spre bătrânețe. ♦ Spec. (Tehn.) Tratament aplicat unor materiale sau unor produse spre a le da mai repede calitatea de vechime. – V. îmbătrâni.

îmbătrânire sf [At: BACOVIA, O. 229 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ri / E: îmbătrâni] 1 (D. ființe) Trecere treptată spre bătrânețe Si: îmbătrânit¹ (1), (îrp) bătrânire. 2 (Fig; rar; d. obiecte) Uzare. 3 (D. ființe) Aplicare a anumitor transformări exterioare pentru a face ca cineva să pară mai bătrân decât este în realitate Si: îmbătrânit¹ (3), (îvp) bătrânire. 4 (Teh) Tratament realizat unor materiale sau produse, pentru a le da cât mai repede aspectul unui lucru vechi. 5 (Ind) Procedeu de trecere lentă și repetată a unui metal de la o temperatură ordinară la una joasă, de la o stare instabilă la una stabilă, pentru a obține un metal ale cărui calități să nu se mai schimbe.

ÎMBĂTRÂNIRE s. f. Faptul de a îmbătrâni; trecere treptată spre bătrânețe. ♦ Spec. (Tehn.) Tratament aplicat unor materiale sau unor produse spre a le da cât mai repede calitatea de vechime. V. maturare. – V. îmbătrâni.

bătrânire sf vz îmbătrânire

ÎMBĂTRÎNIRE s. f. Faptul de a îmbătrîni. (Fig.) Portretele bunicilor cu cravate înalte, ale bunicelor decoltate în crinoline, înnegrite de îmbătrînirea uleiului. DUMITRIU, B. F. 44.

îmbătrânire (desp. -bă-trâ-) s. f., g.-d. art. îmbătrânirii

îmbătrânire (-bă-trâ-) s. f., g.-d. art. îmbătrânirii

îmbătrânire s. f. (sil. -trâ-), g.-d. art. îmbătrânirii

ÎMBĂTRÂNIRE s. (livr.) senescență. (Procesul de ~.)

Îmbătrânire ≠ întinerire

ÎMBĂTRÎNIRE s. senescență. (Procesul de ~.)

ÎMBĂTRÂNÍRE (< îmbătrâni) s. f. 1. Faptul de a îmbătrâni; proces de trecere treptată și ireversibilă a organismelor vii la starea de bătrânețe. 2. (BIOL.) I. clonată = incapacitate a celulelor somatice (diploide) din culturile „in vitro” de a se mai divide. 3. (TEHN.) Proces evolutiv de modificare (pe cale naturală sau artificială) în timp a structurii și a unora dintre proprietățile unui material sau ale unui produs (ex.: î. metalelor, î. hârtiei etc.). 4. (GEOGR.) Îmbătrânirea reliefului = proces de atenuare a contrastelor de amplitudine, de reducere a altitudinilor și a înclinării versanților reliefului sub acțiunea agenților externi. Termenul a fost introdus în geomorfologie de W.M. Davis. 5. Î. demografică = creșterea ponderii populației de vârsta a treia în cadrul unei populații date.