8 definiții pentru împodobit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPODOBIT, -Ă, împodobiți, -te, adj. Care este gătit, căruia i s-au pus podoabe. ♦ Înfrumusețat. – V. împodobi.
ÎMPODOBIT, -Ă, împodobiți, -te, adj. Care este gătit, căruia i s-au pus podoabe. ♦ Înfrumusețat. – V. împodobi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împodobit1, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 17/2 / V: (îvp) ~bat / Pl: ~iți, ~e / E: împodobi] 1 Care este gătit. 2 (Fig) Înzestrat. 3 (D. stil) Figurat. 4 (Înv; nob; d. oameni) Plinuț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împodobit2 sn [At: JARNÎK-BÂRSEANU, D. 286 / E: împodobi] 1-4 Împodobire (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPODOBIT, -Ă, împodobiți, -te, adj. Gătit (cu podoabe); decorat, înfrumusețat. Femeile țin să se arate numaidecît îmbrăcate și împodobite. SADOVEANU, E. 128. ♦ Fig. Înzestrat, dotat. (Ironic) Vestitul Setilă... împodobit cu darul suptului. CREANGĂ, P. 242.[1] modificată
- Sensul figurat a fost preluat de la definiția verbului împodobi. — gall
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
împodobat a vz împodobit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPODOBIT adj. 1. decorat, gătit, înfrumusețat, ornamentat, ornat, pavoazat, (prin Munt.) taxidit. (O clădire frumos ~.) 2. v. garnisit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPODOBIT adj. 1. decorat, gătit, înfrumusețat, ornamentat, ornat, pavoazat, (prin Munt.) taxidit. (O clădire frumos ~.) 2. garnisit, ornamentat, ornat. (Rochie ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
împodobit, -ă, împodobiți, -te adj. condamnat la închisoare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
împodobit, împodobităadjectiv
- 1. Care este gătit, căruia i s-au pus podoabe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Femeile țin să se arate numaidecît îmbrăcate și împodobite. SADOVEANU, E. 128. DLRLC
- 1.1. Înfrumusețat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înfrumusețat
-
- Vestitul Setilă... împodobit cu darul suptului. CREANGĂ, P. 242. DLRLC
-
-
etimologie:
- împodobi DEX '98 DEX '09