9 definiții pentru îndurera

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDURERA, îndurerez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufletească; a întrista, a amărî, a mâhni. ♦ (Rar) A pricinui cuiva o durere fizică. – În + durere (după fr. endolorir).

ÎNDURERA, îndurerez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufletească; a întrista, a amărî, a mâhni. ♦ (Rar) A pricinui cuiva o durere fizică. – În + durere (după fr. endolorir).

îndurera vt [At: VLAHUȚĂ, D. 153 / Pzi: ~rez / E: în- + durere] 1 (Rar) A face pe cineva să simtă o durere fizică. 2 A pricinui cuiva o mare durere sufletească Si: a amărî, a întrista.

ÎNDURERA, îndurerez, vb. I. Tranz. A întrista (pe cineva), a provoca cuiva o durere sufletească, o mîhnire. ♦ (Rar) A pricinui o durere fizică, a face să doară. Și-i strîngea mîna, de i-o îndurera. VLAHUȚĂ, O. A. III 91.

A ÎNDURERA ~ez tranz. (persoane) A face să fie cuprins de durere sufletească; a mâhni adânc. /în + durere

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndurera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. îndurerez, 3 îndurerea; conj. prez. 1 sg. să îndurerez, 3 să îndurereze

îndurera (a ~) vb., ind. prez. 3 îndurerea

îndurera vb., ind. prez. 1 sg. îndurerez, 3 sg. și pl. îndurerea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDURERA vb. 1. v. mâhni. 2. v. întrista.

ÎNDURERA vb. 1. a (se) amărî, a (se) indispune, a (se) întrista, a (se) mîhni, a (se) necăji, a (se) supăra, (înv. și pop.) a (se) obidi, (înv. și reg.) a (se) scîrbi, (înv.) a (se) oțărî, a (se) rîvni, (fig.) a (se) cătrăni. (L-ai ~ azi pe tata.) 2. a durea, a întrista, a mîhni, (înv.) a dosădi, (fig.) a răni. (Mă ~ ce-mi spui.)

Intrare: îndurera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndurera
  • ‑ndurera
  • îndurerare
  • ‑ndurerare
  • îndurerat
  • ‑ndurerat
  • îndureratu‑
  • ‑ndureratu‑
  • îndurerând
  • ‑ndurerând
  • îndurerându‑
  • ‑ndurerându‑
singular plural
  • îndurerea
  • ‑ndurerea
  • îndurerați
  • ‑ndurerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndurerez
  • ‑ndurerez
(să)
  • îndurerez
  • ‑ndurerez
  • îndureram
  • ‑ndureram
  • îndurerai
  • ‑ndurerai
  • îndurerasem
  • ‑ndurerasem
a II-a (tu)
  • îndurerezi
  • ‑ndurerezi
(să)
  • îndurerezi
  • ‑ndurerezi
  • îndurerai
  • ‑ndurerai
  • îndurerași
  • ‑ndurerași
  • îndureraseși
  • ‑ndureraseși
a III-a (el, ea)
  • îndurerea
  • ‑ndurerea
(să)
  • îndurereze
  • ‑ndurereze
  • îndurera
  • ‑ndurera
  • îndureră
  • ‑ndureră
  • îndurerase
  • ‑ndurerase
plural I (noi)
  • îndurerăm
  • ‑ndurerăm
(să)
  • îndurerăm
  • ‑ndurerăm
  • îndureram
  • ‑ndureram
  • îndurerarăm
  • ‑ndurerarăm
  • îndureraserăm
  • ‑ndureraserăm
  • îndurerasem
  • ‑ndurerasem
a II-a (voi)
  • îndurerați
  • ‑ndurerați
(să)
  • îndurerați
  • ‑ndurerați
  • îndurerați
  • ‑ndurerați
  • îndurerarăți
  • ‑ndurerarăți
  • îndureraserăți
  • ‑ndureraserăți
  • îndureraseți
  • ‑ndureraseți
a III-a (ei, ele)
  • îndurerea
  • ‑ndurerea
(să)
  • îndurereze
  • ‑ndurereze
  • îndurerau
  • ‑ndurerau
  • îndurera
  • ‑ndurera
  • îndureraseră
  • ‑ndureraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndurera, îndurerezverb

  • 1. A provoca cuiva o durere sufletească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. rar A pricinui cuiva o durere fizică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și-i strîngea mîna, de i-o îndurera. VLAHUȚĂ, O. A. III 91. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.