ÎNTINS², -Ă, întinși, -se, adj. 1. Încordat, lungit (prin tragere de unul sau de ambele capete). 2. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața. ◊ Loc. adv. Cu brațe(le) întinse = cu mare dragoste. Cu pânzele întinse = (despre ambarcațiuni) cu pânzele desfășurate. ♦ (Despre corturi; p. ext. despre tabere) Așezat, fixat. 3. (Despre piei, țesături etc.) Fără crețuri sau îndoituri; netezit, neted. 4. (Despre mers, zbor etc.; adesea adverbial) Care duce direct la țintă; p. ext. încordat, grăbit, zorit². 5. (Despre elemente care formează un șir) Care prezintă o succesiune neîntreruptă. 6. Cu suprafață mare, vast. ◊ Loc. adv. Pe scară întinsă = în proporții foarte mari. – V. întinde.

întins², ~ă [At: DOSOFTEI, PS. 19 / V: (înv) tins / Pl: ~nși, ~e / E: întinde] 1 a Lungit prin tragere de unul sau de ambele capete. 2 a (D. membrele corpului) Lungit prin încordarea mușchilor. 3 a (Fig; îlav) Cu brațe(le) ~e Cu mare dragoste. 4 a Desfășurat în lungime pe toată suprafața. 5 a (D. ambarcații; îlav) Cu pânzele ~e Cu pânzele desfășurate. 6 a (Îe) Masă ~ă Masă pusă pentru mâncare. 7 a (D. cort; tabere) Așezat. 8 a (D. piei, țesături) Fără crețuri sau îndoituri Si: neted, netezit. 9 a Care are o suprafață mare Si: vast. 10 a (Îlav) Pe scară ~ă În proporții foarte mari. 11 a Lung. 12 a (Fig; d. persoane) Deșirat. 13 a (D. persoane) Lungit la pământ. 14 a (Îe) Vedea-te-aș ~ Vedea-te-aș mort. 15 a Care durează Si: îndelungat, prelungit. 16 a (D. mers, zbor) Care duce direct la țintă. 17 a (D. mers, zbor) Grăbit. 18 a (D. galop, fugă) Neîntrerupt. 19 a (Pex) Fără ocolișuri. 20 a Repede. 21 a (D. elemente care formează un șir) Care prezintă o succesiune neîntreruptă. 22 av De-a dreptul Si: direct Cf ață, pușcă.

întins³, ~ă a [At: LEX. MARS. 215 / Pl: ~nși, ~e / E: întinge] 1 Înmuiat numai cu vârful într-un lichid. 2 (D. pâine, mămăligă) Înmuiat într-o mâncare.

ÎNTINS², -Ă, întinși, -se, adj. 1. Încordat, lungit (prin tragere de unul sau de ambele capete). 2. Desfășurat în lungime sau pe toată suprafața. ◊ Loc. adv. Cu brațe(le) întinse = cu mare dragoste. Cu pânzele întinse = (despre ambarcații) cu pânzele desfășurate. ♦ (Despre corturi; p. ext. despre tabere) Așezat, fixat. 3. (Despre piei, țesături etc.) Fără crețuri sau îndoituri; netezit, neted. 4. (Despre mers, zbor etc.; adesea adverbial) Care duce direct la țintă; p. ext. încordat, grăbit, zorit². 5. (Despre elemente care formează un șir) Care prezintă o succesiune neîntreruptă. 6. Cu suprafață mare, vast. ◊ Loc. adv. Pe scară întinsă = în proporții foarte mari. – V. întinde.

ÎNTINS², -Ă, întinși, -se, adj. 1. Lungit, strunit (prin încordare). [Mulțimea] șede împrăștiată pe cîmp sau înșirată pe marginea unui odgon întins ce n-o lasă să se grămădească. NEGRUZZI, S. I 35. ◊ Fig. O tăcere întinsă ca o coardă. CAMIL PETRESCU, T. II 35. 2. (Despre părți ale corpului) Desfășurat în toată lungimea într-o direcție oarecare. Vulturi peste văi înnegurate, Grei atîrnă cu întinse aripi. EMINESCU, O. IV 116. Cu aripile-ntinse, stoluri trec bîtlanii balta. BELDICEANU, P. 57. ◊ Expr. Cu brațele (sau cu brațe) întinse = cu mare dragoste, cu brațele deschise. M-așteaptă toți cu brațe-ntinse. IOSIF, PATR. 13. 3. (În legătură cu acțiuni de mișcare, de deplasare, de înaintare în spațiu) Care duce drept la țintă; p. ext. încordat, grăbit; zorit. Repede trecură pe caii avîntați în galop întins. SADOVEANU, O. I 513. Venind de departe cu zborul întins S-oprise deasupra Ceahlăului nins. COȘBUC, P. II 297. ◊ (Adverbial; pe lîngă verbe ale mișcării) După ce și-a numărat oamenii, Susan a pornit întins către gospodăria lor. GALAN, Z. R. 91. Dormim un somn pînă ce se ridică luna și pe urmă pornim întins mai departe. SADOVEANU, O. VII 27. Se întoarse, luînd-o întins spre birou de pilotaj. BART, E. 57. 4. (Despre piei, țesături etc.) Fără crețuri sau îndoituri; neted. Piele întinsă. ◊ Expr. Masă întinsă = masă pregătită pentru ospăț. Ne-aștepta cu masa-ntinsă tata-moșu, mama-mare. MACEDONSKI, O. I 10. Vezi o masă mare-ntinsă, cu făclii prea luminate. EMINESCU, O. I 85. (Glumeț) Își lua cetinel drumul spre gazdă, unde-l aștepta sărăcia, cu masa-ntinsă. CREANGĂ, A. 133. (Despre ambarcații) Cu pînzele întinse = cu pînzele desfăcute (pentru ca puterea vîntului să facă posibilă înaintarea vasului). Într-o zi, la ora plimbării, se oprise pe dig ca să privească la orizont un vas, care venea cu pînzele întinse. BART, E. 317. Era o corabie cu pînzele întinse, ce se apropia de port. id. S. M. 62. 5. (Despre elemente care formează un șir) Care prezintă o succesiune neîntreruptă. Un lanț întins de munți. ALECSANDRI, P. A. 96. 6. Fig. (Despre oameni) Înalt și deșirat. Stroe era mai subțire, întins și deznodat. PREDA, Î. 147. 7. Cu suprafață mare; vast. O dată cu zorii, pe șesul întins O tînără fată s-arată. FRUNZĂ, S. 18. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. EMINESCU, O. I 216. Una din cele mai frumoase provincii ale întinsei împărății. BĂLCESCU, O. II 11. ◊ Expr. Pe scară întinsă = în stil mare, intens. Comerțul între U.R.S.S. și țările de democrație populară se realizează pe scară întinsă. ◊ Fig. [Caragiale] a scris o operă destul de întinsă. SADOVEANU, E. 151. Începură să ne vorbească despre țara noastră de care aveau cunoștinți întinse. BART, S. M. 24. 8. (Neobișnuit) Intens. Un zvon întins de viață umplea dimineața de primăvară. SADOVEANU, O. I 344.

ÎNTINS ~să (~și, ~se) 1) v. A ÎNTINDE și A SE ÎNTINDE. ◊ Cu brațele ~se cu toată dragostea, cu bunăvoință, cu căldură. Masă ~să masă plină de mâncăruri. 2) (despre terenuri, regiuni, spații) Care are suprafața mare; larg. Câmpie ~să. /v. a întinde

întins a. care ocupă o mare întindere: șes întins. ║ adv. 1. culcat de-a lungul: îl lasă întins PANN; 2. drept înainte: o luă întins la București. ║ n. întindere: s’a dus zăpada albă de pe ’ntinsul țării AL.

întíns, -ă adj. (d. întind). Vast, de o mare întindere: șes întins. Culcat, lungit: ședea întins pe ĭarbă. Farfurie întinsă, nu mult adîncită, pentru solide. S. n. Pe întinsu țăriĭ, pe întinderea țăriĭ. Adv. Direct, de-a dreptu: s’a dus întins acasă. V. tins.

ÎNTINS adj., s. 1. adj. (TEXT.) tensionat. (Fire ~.) 2. adj. v. încordat. 3. adj. larg, lăbărțat, lărgit, lățit. (Un pulover ~ în urma spălării.) 4. adj. (înv.) tins. (Picior ~.) 5. adj. v. desfăcut. 6. adj. lung, prelung. (Un șir ~ de oameni.) 7. adj. v. culcat. 8. adj. v. instalat. 9. adj. v. pus. 10. adj. uns. (Untul era ~ pe pâine.) 11. adj. amplu, cuprinzător, larg, mare, vast, (înv. și reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spațiu ~.) 12. adj. amplu, larg, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 13. adj. larg, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 14. s. v. cuprins. 15. s. v. suprafață. 16. adj. neted, plan, șes. (Un loc ~.) 17. adj. neted. (Piele ~.) 18. adj. v. bogat. 19. adj. v. iute.

ÎNTINS adj., s. 1. adj. (TEXT.) tensionat. (Fire ~.) 2. adj. încordat, înstrunat, strîns, strunit. (Arc ~.) 3. adj. larg, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 4. adj. (înv.) tins. (Picior ~.) 5. adj. desfăcut, desfășurat. (Pasăre cu aripile ~.) 6. adj. lung, prelung. (Un șir ~ de oameni.) 7. adj. culcat, lungit, tolănit, trîntit, (reg.) răbunit, (Mold.) tologit. (Stă puțin ~ după amiază.) 8. adj. așezat, instalat, (înv. și reg.) tins. (Tabără ~; cort ~.) 9. adj. așternut, pregătit, pus. (Masă ~.) 10. adj. uns. (Untul era ~ pe pîine.) 11. adj. cuprinzător, larg, mare, vast, (înv. și reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spațiu ~.) 12. adj. amplu, larg, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 13. adj. larg, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 14. s. cuprins, întindere, spațiu, suprafață, teritoriu, (înv.) cuprindere, olat. (Pe tot ~ țării.) 15. s. față, întindere, suprafață, (înv.) surfață. (Pe ~ mării, al cîmpiei.) 16. adj. neted, plan, șes. (Un loc ~.) 17. adj. neted. (Piele ~.) 18. adj. bogat, mare, vast. (Are o experiență ~.) 19. adj. grabnic, grăbit, iute, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit, (înv. și pop.) silit, silnic, (înv.) pripitor. (Un mers ~.)