13 definiții pentru întunecare
din care- explicative (5)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTUNECARE, întunecări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) întuneca și rezultatul ei. 2. (Cin.) Fondu. – V. întuneca.
ÎNTUNECARE, întunecări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) întuneca și rezultatul ei. 2. (Cin.) Fondu. – V. întuneca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întunecare sf [At: CORESI, EV. 28/10 / V: (înv) ~nic~, ~cire / Pl: ~cări / E: întuneca] 1 Lipsire de lumină Si: întunecat1 (1), (înv) întunerecare, întunerecat 2-3 Acoperire (de întuneric sau) de umbră Si: întunecat1 (2-3), întunerecat (2-3). 4 Înnoptare. 5 Întunecime. 6 Înnorare. 7 Distingere tot mai dificilă a obiectelor Si: întunecat1 (7). 8 Surprindere a unei persoane pe drum de către venirea nopții Si: întunecat1 (8). 9 Oprire a luminii de a ajunge la alt corp de către corpuri opace Si: întunecat1 (9). 10 (Șfg) Eclipsare. 11 Pierdere temporară a strălucirii de către corpurile cerești care suferă o eclipsă Si: întunecat1 (11). 12 (Fig) Scădere a faimei Si: întunecat1 (12). 13 (Îs) ~a ochilor Orbire. 14-15 Lipsire de (strălucire sau) de claritate Si: întunecat1 (14-15). 16 (Pop; îs) ~ de soare Eclipsă. 17 (Fig) Tulburare a minții Si: întunecat1 (17), (pop) întuneceală. 18 Împiedicare a percepției unui fenomen Si: întunecat1 (18). 19 Cenzurare a manifestărilor unui sentiment Si: întunecat1 (19). 20 (Fig) Ignoranță. 21 (Fig) Nedreptate. 22 (Fig) întristare. 23 (Jur; fig) Încurcare a unei afaceri Si: întunecat1 (23). 24 (Înv) Viciere a unei fapte bune Si: întunecat1 (24). 25 (Înv) Pierdere a sănătății Si: întunecat1 (25). 26 Căpătare de către culori a unei nuanțe mai închise Si: întunecat1 (26). 27 (Cig) Fondu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTUNECARE, întunecări, s. f. Acțiunea de a (se) întuneca și rezultatul ei. 1. Întuneric, întunecime. Mie ceru-mi pare Cuprins de-ntunecare. ALECSANDRI, P. I 178. 2. Fig. (Urmat de determinări în genitiv) Tulburare, orbire, rătăcire. Purta pe obraz un zîmbet care-i înflorise atunci, din întunecările vieții fără grai. VORNIC, P. 219.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
întunecire sf vz întunecare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
întunicare sf vz întunecare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
întunecare s. f., g.-d. art. întunecării; pl. întunecări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
întunecare s. f., g.-d. art. întunecării; pl. întunecări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
întunecare s. f., g.-d. art. întunecării; pl. întunecări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
întunec, -care inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNTUNECARE s. 1. v. beznă. 2. v. încruntare. *3. v. rătăcire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTUNECARE s. v. eclipsă, tulburare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTUNECARE s. 1. beznă, întunecime, întuneric, negură, obscuritate, (livr.) tenebre (pl.), (rar) negureală, (Transilv.) șutic, (înv.) întunec, întunericime, (fig.) negru, noapte. (O ~ de nepătruns.) 2. încruntare, posomoreală. (rar) posăceală. (Ce e această ~ la tine?) 3.* (fig.) orbire, rătăcire. (O clipă de ~ a lui.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
întunecare s. v. ECLIPSĂ. TULBURARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
întunecare, întunecărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) întuneca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Întunecime, întuneric. DLRLCsinonime: întunecime întuneric
- Mie ceru-mi pare Cuprins de-ntunecare. ALECSANDRI, P. I 178. DLRLC
-
- 1.2. Urmat de determinări în genitiv: orbire, rătăcire, tulburare. DLRLC
- Purta pe obraz un zîmbet care-i înflorise atunci, din întunecările vieții fără grai. VORNIC, P. 219. DLRLC
-
-
- 2. Fondu. DEX '09 DEX '98sinonime: fondu
etimologie:
- întuneca DEX '09 DEX '98