10 definiții pentru învechit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVECHIT, -Ă, învechiți, -te, adj. Care a devenit vechi; degradat, uzat. ◊ Expr. (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit. ♦ Ieșit din actualitate, anacronic, depășit, perimat; care nu se mai folosește. ♦ Care are concepții vechi, depășite. – V. învechi.

ÎNVECHIT, -Ă, învechiți, -te, adj. Care a devenit vechi; degradat, uzat. ◊ Expr. (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit. ♦ Ieșit din actualitate, anacronic, depășit, perimat; care nu se mai folosește. ♦ Care are concepții vechi, depășite. – V. învechi.

învechit, ~ă a [At: N. TEST. (1702), ap. GCR I, 346/15 / Pl: ~iți, ~e / E: învechi] 1 Care a devenit vechi Si: degradat2, stricat, uzat. 2 Ieșit din actualitate Si: anacronic, depășit, perimat. 3 Care are concepții vechi, depășite. 4 (Pfm; îe) A fi ~ în rele A fi deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri condamnabile. 5 (Pfm; îae) A fi înrăit.

ÎNVECHIT, -Ă, învechiți, -te, adj. 1. Care a devenit vechi; uzat, deteriorat. Piramidele-nvechite Urcă-n cer vîrful lor mare. EMINESCU, O. I 54. Zidu-i cel înalt Se-ntinde... pustiu și învechit. ALEXANDRESCU, M. 9. 2. Care nu mai corespunde cerințelor timpului, ieșit din actualitate, rămas în urmă. Concepții învechite. Metode învechite.Poeții iau atitudine împotriva a ceea ce este învechit și moare. BENIUC, P. 93. 3. Care a ieșit din uz, care nu se mai folosește. 4. (Despre oameni) Care are concepții vechi, depășite. Cu instituții nouă și oameni învechiți Nu este nici o pace: rămîn nepocăiți. BOLINTINEANU, O. 138. ◊ Expr. A fi învechit în rele = a practica de multă vreme fapte sau deprinderi rele; a fi înrăit, nărăvit. ♦ (Substantivat, determinat prin «rele») Persoană nărăvită, înrăită. Nu se poate schimba în pripă materialul uman și practicile învechiților în rele. SADOVEANU, E. 20.

ÎNVECHIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SE ÎNVECHI.~ în rele deprins de a face fapte rele; înrăit. 2) Care se ține de concepții vechi, depășite. /v. a învechi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVECHIT adj. 1. v. deteriorat. 2. demodat, depășit, desuet, inactual, perimat, vechi, (livr.) caduc, vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 3. v. depășit. 4. arhaic. (Cuvânt ~.)

ÎNVECHIT adj. v. îmbătrânit.

ÎNVECHIT adj. 1. degradat, deteriorat, stricat, uzat, (Mold.) hrentuit, (fam.) hîrbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) răblărit. (Un obiect ~.) 2. demodat, depășit, desuet, perimat, vechi, (livr.) vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 3. depășit, perimat, retrograd. (O mentalitate ~.) 4. arhaic. (Cuvînt ~.)

învechit adj. v. ÎMBĂTRÎNIT.

Învechit ≠ actual, înnoit, modern, nou

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎNVECHIT, -Ă adj. (< învechi < în- + vechi + suf. -i): în sintagmele cuvânt învechit și sens învechit (v.).

Intrare: învechit
învechit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învechit
  • ‑nvechit
  • învechitul
  • învechitu‑
  • ‑nvechitul
  • ‑nvechitu‑
  • învechi
  • ‑nvechi
  • învechita
  • ‑nvechita
plural
  • învechiți
  • ‑nvechiți
  • învechiții
  • ‑nvechiții
  • învechite
  • ‑nvechite
  • învechitele
  • ‑nvechitele
genitiv-dativ singular
  • învechit
  • ‑nvechit
  • învechitului
  • ‑nvechitului
  • învechite
  • ‑nvechite
  • învechitei
  • ‑nvechitei
plural
  • învechiți
  • ‑nvechiți
  • învechiților
  • ‑nvechiților
  • învechite
  • ‑nvechite
  • învechitelor
  • ‑nvechitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învechit, învechiadjectiv

  • 1. Care a devenit vechi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Piramidele-nvechite Urcă-n cer vîrful lor mare. EMINESCU, O. I 54. DLRLC
    • format_quote Zidu-i cel înalt Se-ntinde... pustiu și învechit. ALEXANDRESCU, M. 9. DLRLC
    • 1.1. Ieșit din actualitate, care nu se mai folosește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Concepții învechite. Metode învechite. DLRLC
      • format_quote Poeții iau atitudine împotriva a ceea ce este învechit și moare. BENIUC, P. 93. DLRLC
    • 1.2. Care are concepții vechi, depășite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cu instituții nouă și oameni învechiți Nu este nici o pace: rămîn nepocăiți. BOLINTINEANU, O. 138. DLRLC
    • chat_bubble (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble (și) substantivat (Determinat prin «rele») Persoană nărăvită, înrăită. DLRLC
        • format_quote Nu se poate schimba în pripă materialul uman și practicile învechiților în rele. SADOVEANU, E. 20. DLRLC
etimologie:
  • vezi învechi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.