opțiuni
  • info

14 definiții pentru înverzi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVERZI, înverzesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora în verde; a păta, a murdări cu verde. 2. Intranz. și refl. A deveni, a se face verde. ♦ Intranz. (Despre arbori; la pers. 3) A înfrunzi; (despre natură sau locuri din natură) a se acoperi cu verdeață. ♦ Fig. (Despre oameni) A deveni foarte palid de frică, de furie sau de mânie. – În + verde.

ÎNVERZI, înverzesc, vb. IV. 1. Tranz. A colora în verde; a păta, a murdări cu verde. 2. Intranz. și refl. A deveni, a se face verde. ♦ Intranz. (Despre arbori; la pers. 3) A înfrunzi; (despre natură sau locuri din natură) a se acoperi cu verdeață. ♦ Fig. (Despre oameni) A deveni foarte palid de frică, de furie sau de mânie. – În + verde.

înverzi [At: BARAC, ap. GCR II, 173/40/ Pzi: ~zesc / E: în- + verde] 1 vt A colora în verde. 2-3 vt (A păta sau) a murdări cu verde. 4-5 vir (A deveni sau) a se face verde. 6 viu (D. arbori) A înfrunzi. 7 viu (D. natură) A se acoperi cu verdeață. 8 vr (Fig; d. oameni) A deveni foarte palid de frică, de furie sau mânie. 9 vt (Îe) A i se ~ cuiva ochii A simți o durere intensă. 10 vt (Îae) A-i fi foarte dor de cineva.

ÎNVERZI, înverzesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre arbori) A înfrunzi; (despre natură sau locuri din natură) a se acoperi cu verdeață, cu frunze și iarbă; (rar, despre frunze, muguri) a deveni verde. Mugurul liliacului se despică și-nverzește. ODOBESCU, S. III 77. Lunca rîde și-nverzește. ALECSANDRI, P. I 235. ◊ Refl. Foile galbene ale aleelor de arbori și ale straturilor se-nverziră ca smarandul. EMINESCU, N. 28. ◊ Tranz. Munții vechi întinerea Și cu mușchi s-acoperea Și copacii-și înverzea. ALECSANDRI, P. I 94. Hei dragoste, dragoste, Tu uști mîndra pajiște; Tu mi-o uști, tu mi-o-nverzești Și iar lumea-nveselești. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. 2. Intranz. și refl. Fig. A deveni palid (din cauza mîniei). Începuse să se înverzească de mînie și necaz. DUMITRIU, N. 92. Ghiță își răsfrînse buzele și făcu bot. Înverzi de mînie. SADOVEANU, M. C. 132. 3. Tranz. A păta, a murdări cu verde. Și-a înverzit rochia stînd pe iarbă.

A ÎNVERZI ~esc 1. intranz. 1) A SE ÎNVERZI. 2) (despre plante și locuri cu vegetație) A se acoperi cu verdeață. 3) (despre apă și unele alimente) A începe a se strica, căpătând o culoare verde. 2. tranz. A face să se înverzească. /în + verde

A SE ÎNVERZI mă ~esc intranz. A căpăta culoare verde; a deveni verde. /în + verde

înverzí v. a se face verde, a se îmbrăca în verde, a crește iarba. [Lat. VIRIDESCERE].

înverzésc v. intr. (d. verde, ca lat. vĭridéscere, d. viridis, verde; it. inverdire, fr. verdir; sp. pg. enverdecer). Devin verde: pădurea a’nverzit, haĭna a înverzit de vechime. V. tr. Fac verde: văpseaŭa asta înverzește pelea. V. refl. Devin verde: apa s’a înverzit, el s’a înverzit de cĭudă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+înverzi2 (a ~) (despre vegetație) vb., ind. prez. 3 sg. înverzește, 3 pl. înverzesc, imperf. 3 sg. înverzea; conj. prez. 3 să înverzească

înverzi1 (a ~) (despre oameni) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înverzesc, 3 sg. înverzește, imperf. 1 înverzeam; conj. prez. 1 sg. să înverzesc, 3 să înverzească

înverzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înverzesc, imperf. 3 sg. înverzea; conj. prez. 3 să înverzească

înverzi vb., ind. prez. 3 sg. înverzește, 3 pl. înverzesc, imperf. 3 sg. înverzea; conj. prez. 3 sg. și pl. înverzească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVERZI vb. a înfrunzi. (Copacii au ~.)

ÎNVERZI vb. a înfrunzi. (Copacii au ~.)

A înverzi ≠ a se usca

Intrare: înverzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înverzi
  • ‑nverzi
  • înverzire
  • ‑nverzire
  • înverzit
  • ‑nverzit
  • înverzitu‑
  • ‑nverzitu‑
  • înverzind
  • ‑nverzind
  • înverzindu‑
  • ‑nverzindu‑
 singular plural
  • înverzește
  • ‑nverzește
  • înverziți
  • ‑nverziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înverzesc
  • ‑nverzesc
 (să)
  • înverzesc
  • ‑nverzesc
  • înverzeam
  • ‑nverzeam
  • înverzii
  • ‑nverzii
  • înverzisem
  • ‑nverzisem
a II-a (tu)
  • înverzești
  • ‑nverzești
 (să)
  • înverzești
  • ‑nverzești
  • înverzeai
  • ‑nverzeai
  • înverziși
  • ‑nverziși
  • înverziseși
  • ‑nverziseși
a III-a (el, ea)
  • înverzește
  • ‑nverzește
 (să)
  • înverzească
  • ‑nverzească
  • înverzea
  • ‑nverzea
  • înverzi
  • ‑nverzi
  • înverzise
  • ‑nverzise
plural I (noi)
  • înverzim
  • ‑nverzim
 (să)
  • înverzim
  • ‑nverzim
  • înverzeam
  • ‑nverzeam
  • înverzirăm
  • ‑nverzirăm
  • înverziserăm
  • ‑nverziserăm
  • înverzisem
  • ‑nverzisem
a II-a (voi)
  • înverziți
  • ‑nverziți
 (să)
  • înverziți
  • ‑nverziți
  • înverzeați
  • ‑nverzeați
  • înverzirăți
  • ‑nverzirăți
  • înverziserăți
  • ‑nverziserăți
  • înverziseți
  • ‑nverziseți
a III-a (ei, ele)
  • înverzesc
  • ‑nverzesc
 (să)
  • înverzească
  • ‑nverzească
  • înverzeau
  • ‑nverzeau
  • înverziră
  • ‑nverziră
  • înverziseră
  • ‑nverziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înverzi, înverzescverb

  • 1. tranzitiv A colora în verde; a păta, a murdări cu verde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și-a înverzit rochia stând pe iarbă. DLRLC
  • 2. intranzitiv reflexiv A deveni, a se face verde. DEX '09 DEX '98
    • 2.1. intranzitiv unipersonal Despre arbori: înfrunzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: înfrunzi
      • format_quote tranzitiv Munții vechi întinerea Și cu mușchi s-acoperea Și copacii-și înverzea. ALECSANDRI, P. I 94. DLRLC
    • 2.2. intranzitiv unipersonal (Despre natură sau locuri din natură) A se acoperi cu verdeață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lunca rîde și-nverzește. ALECSANDRI, P. I 235. DLRLC
      • format_quote reflexiv Foile galbene ale aleelor de arbori și ale straturilor se-nverziră ca smarandul. EMINESCU, N. 28. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Hei dragoste, dragoste, Tu uști mîndra pajiște; Tu mi-o uști, tu mi-o-nverzești Și iar lumea-nveselești. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. DLRLC
    • 2.3. intranzitiv unipersonal rar (Despre frunze, muguri) A deveni verde. DLRLC
      • format_quote Mugurul liliacului se despică și-nverzește. ODOBESCU, S. III 77.
    • 2.4. figurat (Despre oameni) A deveni foarte palid de frică, de furie sau de mânie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Începuse să se înverzească de mînie și necaz. DUMITRIU, N. 92. DLRLC
      • format_quote Ghiță își răsfrînse buzele și făcu bot. Înverzi de mînie. SADOVEANU, M. C. 132. DLRLC
etimologie:
  • În + verde DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.