opțiuni
  • info

8 definiții pentru achizitiv

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACHIZITIV, -Ă, achizitivi, -e, adj. Referitor la o achiziție. – Din fr. acquisitif.

ACHIZITIV, -Ă, achizitivi, -e, adj. Referitor la o achiziție. – Din fr. acquisitif.

ACHIZITIV, -Ă, achizitivi, -e, adj. Referitor la o achiziție. – Din fr. acquisitif.

achizitiv, ~ă a [At: DA ms / V: ~isi~, acquisi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr acquisitif] 1 (Jur; d. un titlu) Pe baza căruia se dobândește un drept sau un bun. 2 Care are valoarea unei achiziții (3).

ACHIZITIV, -Ă adj. Referitor la achiziție; care permite o achiziție. [Cf. fr. acquisitif].

ACHIZITIV, -Ă adj. referitor la achiziție. (< fr. acquisitif)

*achizitív, -ă adj. (lat. acquisitivus). Jur. De achizițiune, care duce la achizițiune (la proprietate): prescripțiune achizitivă.

achisitiv sn[1] vz achizitiv

  1. Varianta principală este adjectiv. — gall

acquisitiv sn[1] vz achizitiv

  1. Varianta principală este adjectiv. — gall

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

achizitiv adj. m., pl. achizitivi; f. sg. achizitivă, pl. achizitive

Intrare: achizitiv
achizitiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • achizitiv
  • achizitivul
  • achizitivu‑
  • achizitivă
  • achizitiva
plural
  • achizitivi
  • achizitivii
  • achizitive
  • achizitivele
genitiv-dativ singular
  • achizitiv
  • achizitivului
  • achizitive
  • achizitivei
plural
  • achizitivi
  • achizitivilor
  • achizitive
  • achizitivelor
vocativ singular — —
plural — —
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • achisitiv
  • achisitivul
  • achisitivă
  • achisitiva
plural
  • achisitivi
  • achisitivii
  • achisitive
  • achisitivele
genitiv-dativ singular
  • achisitiv
  • achisitivului
  • achisitive
  • achisitivei
plural
  • achisitivi
  • achisitivilor
  • achisitive
  • achisitivelor
vocativ singular — —
plural — —
acquisitiv adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acquisitiv
  • acquisitivul
  • acquisitivă
  • acquisitiva
plural
  • acquisitivi
  • acquisitivii
  • acquisitive
  • acquisitivele
genitiv-dativ singular
  • acquisitiv
  • acquisitivului
  • acquisitive
  • acquisitivei
plural
  • acquisitivi
  • acquisitivilor
  • acquisitive
  • acquisitivelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

achizitiv, achizitivăadjectiv

  • 1. Referitor la o achiziție. DEX '09 DN
  • 2. științe juridice (Despre un titlu) Pe baza căruia se dobândește un drept sau un bun. MDA2
  • 3. Care are valoarea unei achiziții. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.