opțiuni
  • info

13 definiții pentru adăsta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADĂSTA, adăst, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A aștepta. [Prez. ind. și: adast] – Lat. ad-astare.

ADĂSTA, adăst, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A aștepta. [Prez. ind. și: adast] – Lat. ad-astare.

ADĂSTA, adăst, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A aștepta. [Prez. ind. și: adast] – Lat. ad-astare.

adăsta vt [At: COD. VOR.2 78v/4 / Pzi: adăst, adăstez, adast / E: lat ad-astare] (Îm) 1 A aștepta. 2 (Pop; îe) A ~ ca mortul colacul A aștepta cu nerăbdare.

ADĂSTA (adăst) vb. tr. 1 A aștepta: l-am rugat să mai adaste puțin 2 A se opri în drum, a poposi [lat. ad-astare].

ADĂSTA, adăst, vb. I. Tranz. (Învechit, astăzi poetic) A aștepta. Departe, pe țărmul stîncos dobrogean, Vapoarele-adastă semnalul. FRUNZĂ, în POEZ. N. 223. Chiajna... adăsta pe boierii moldoveni într-un falnic cort rotat de covor alb. ODOBESCU, S. I 173. ◊ Absol. Apoi, fără să mai adaste... își strînse sculele și le rîndui la ascunzătoarea lor obișnuită. SADOVEANU, N. F. 103. Sună Someșul în vale, Pe Feleac – pustiu urcușul... Cată-n zare catedrale Și adastă, tot adastă. BENIUC, A. R. 37.

adăstà v. a aștepta cu nerăbdare. [Lat. ADASTARE].

adăst, a -á v. tr. (lat. adastare din ad-ad-stare; pv. adastar, a se grăbi. – Adăst, adăștĭ, adastă; să adăste și să adaste), Aștept.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!adăsta (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. adast, 2 sg. adaști, 3 adastă; conj. prez. 1 sg. să adast, 3 să adaste; imper. 2 sg. afirm. adastă

adăsta (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. adăst, 2 sg. adăști, 3 adastă; conj. prez. 3 să adaste

adăsta vb., ind. prez. 1 sg. adăst, 2 sg. adăști, 3 sg. și pl. adastă, conj. prez. 3 sg. și pl. adaste

adăst, -dăști 2, -dastă 3, -daste 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ADĂSTA vb. v. aștepta.

adăsta vb. v. AȘTEPTA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

adăsta (-ast, -at), vb. – A aștepta. – Mr. adastu. < Lat. ădastāre „a fi prezent” (Pușcariu 22; REW 148; DAR), care nu trebuie confundat cu lat. adastare „a grăbi” (REW 3990), de origine germanică. Se remarcă tendința de a conjuga eu adăstez.

Intrare: adăsta
adăsta2 (1 adast) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT70.1)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăsta
  • adăstare
  • adăstat
  • adăstatu‑
  • adăstând
  • adăstându‑
 singular plural
  • adastă
  • adăstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adast
 (să)
  • adast
  • adăstam
  • adăstai
  • adăstasem
a II-a (tu)
  • adaști
 (să)
  • adaști
  • adăstai
  • adăstași
  • adăstaseși
a III-a (el, ea)
  • adastă
 (să)
  • adaste
  • adăsta
  • adăstă
  • adăstase
plural I (noi)
  • adăstăm
 (să)
  • adăstăm
  • adăstam
  • adăstarăm
  • adăstaserăm
  • adăstasem
a II-a (voi)
  • adăstați
 (să)
  • adăstați
  • adăstați
  • adăstarăți
  • adăstaserăți
  • adăstaseți
a III-a (ei, ele)
  • adastă
 (să)
  • adaste
  • adăstau
  • adăstară
  • adăstaseră
adăsta1 (1 adăst) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT70)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăsta
  • adăstare
  • adăstat
  • adăstatu‑
  • adăstând
  • adăstându‑
 singular plural
  • adastă
  • adăstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adăst
 (să)
  • adăst
  • adăstam
  • adăstai
  • adăstasem
a II-a (tu)
  • adăști
 (să)
  • adăști
  • adăstai
  • adăstași
  • adăstaseși
a III-a (el, ea)
  • adastă
 (să)
  • adaste
  • adăsta
  • adăstă
  • adăstase
plural I (noi)
  • adăstăm
 (să)
  • adăstăm
  • adăstam
  • adăstarăm
  • adăstaserăm
  • adăstasem
a II-a (voi)
  • adăstați
 (să)
  • adăstați
  • adăstați
  • adăstarăți
  • adăstaserăți
  • adăstaseți
a III-a (ei, ele)
  • adastă
 (să)
  • adaste
  • adăstau
  • adăstară
  • adăstaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăsta
  • adăstare
  • adăstat
  • adăstatu‑
  • adăstând
  • adăstându‑
 singular plural
  • adăstează
  • adăstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adăstez
 (să)
  • adăstez
  • adăstam
  • adăstai
  • adăstasem
a II-a (tu)
  • adăstezi
 (să)
  • adăstezi
  • adăstai
  • adăstași
  • adăstaseși
a III-a (el, ea)
  • adăstează
 (să)
  • adăsteze
  • adăsta
  • adăstă
  • adăstase
plural I (noi)
  • adăstăm
 (să)
  • adăstăm
  • adăstam
  • adăstarăm
  • adăstaserăm
  • adăstasem
a II-a (voi)
  • adăstați
 (să)
  • adăstați
  • adăstați
  • adăstarăți
  • adăstaserăți
  • adăstaseți
a III-a (ei, ele)
  • adăstează
 (să)
  • adăsteze
  • adăstau
  • adăstară
  • adăstaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adăsta, adastverb

  • 1. învechit regional Aștepta. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aștepta
    • format_quote Departe, pe țărmul stîncos dobrogean, Vapoarele-adastă semnalul. FRUNZĂ, în POEZ. N. 223. DLRLC
    • format_quote Chiajna... adăsta pe boierii moldoveni într-un falnic cort rotat de covor alb. ODOBESCU, S. I 173. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Apoi, fără să mai adaste... își strînse sculele și le rîndui la ascunzătoarea lor obișnuită. SADOVEANU, N. F. 103. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Sună Someșul în vale, Pe Feleac – pustiu urcușul... Cată-n zare catedrale Și adastă, tot adastă. BENIUC, A. R. 37. DLRLC
    • chat_bubble popular A adăsta ca mortul colacul = a aștepta cu nerăbdare. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.