opțiuni
  • info

12 definiții pentru alega (invoca)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALEGA2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din fr. alléguer, lat. allegare.

ALEGA2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Din fr. alléguer, lat. allegare.

alega2 vt [At: DA / Pzi: ~eghez / E: fr alléguer] (Jur) A invoca, în sprijin, un fapt, o afirmație, o împrejurare spre a se justifica.

*ALEGA2 (-eghez), vb. tr. A spune ceva cu scopul de a proba, a aduce înainte un motiv: ceea ce aleghează el, nu se poate susține [fr. alléguer < lat.].

ALEGA2, pers. 3 alegă, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei susțineri sau ca justificare a unei acțiuni.

ALEGA2, aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Fr. alléguer (lat. lit. allegare).

ALEGA vb. I. tr. (Jur.) A invoca ceva ca scuză, ca motiv pentru justificarea unei fapte etc. [P.i. aleg. / < fr. alléguer, cf. lat. allegare].

ALEGA vb. tr. (jur.) a invoca ceva ca scuză, ca motiv. (< fr. alléguer, lat. allegare)

A ALEGA pers. 3 aleghează tranz. jur. (păreri, teorii etc.) A invoca pentru a sprijini o afirmație sau pentru a justifica o acțiune. /<fr. alléguer, lat. allegare

*2) alég, a -á v. tr. (fr. alléguer, d. lat. allégo, -áre. V. deleg). Scot înainte, pretextez: el aleagă faptu că nu e înscris.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alega1 (a ~) (a invoca) vb., ind. prez. 1 sg. aleghez, 3 aleghează; conj. prez. 1 sg. să aleghez, 3 să alegheze

alega1 (a ~) (a invoca) vb., ind. prez. 3 aleghează

alega (jur. a invoca) vb., ind. prez. 1 sg. aleghez, 3 sg. și pl. aleghează

Intrare: alega (invoca)
verb (VT205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alega
  • alegare
  • alegat
  • alegatu‑
  • alegând
  • alegându‑
 singular plural
  • aleghează
  • alegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aleghez
 (să)
  • aleghez
  • alegam
  • alegai
  • alegasem
a II-a (tu)
  • aleghezi
 (să)
  • aleghezi
  • alegai
  • alegași
  • alegaseși
a III-a (el, ea)
  • aleghează
 (să)
  • alegheze
  • alega
  • alegă
  • alegase
plural I (noi)
  • alegăm
 (să)
  • alegăm
  • alegam
  • alegarăm
  • alegaserăm
  • alegasem
a II-a (voi)
  • alegați
 (să)
  • alegați
  • alegați
  • alegarăți
  • alegaserăți
  • alegaseți
a III-a (ei, ele)
  • aleghează
 (să)
  • alegheze
  • alegau
  • alegară
  • alegaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alega, aleghezverb

  • 1. științe juridice A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: invoca
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.