BAUBAU s. m. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babau s. m., babaua s. f.] – Din bau (repetat).

baubau smi vz babau

baubáu subst. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. • și babáu subst. invar., babáua s.f invar. /de la bau, prin repetiție.

BAUBAU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babau s. m. invar., babaua s. f. invar.] – Din bau (repetat).

BABAU s. m. v. baubau.

BABAUA s. f. v. baubau.

babau sms [At: MARIAN, NA. 342 / V: -a, baubau / E: ngr βαβάωας] Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici Cf bolea, cauă, gogoriță, mama-pădurii.

babaua sms vz babau

babáu subst. invar. v. baubau.

babáua s.f. invar. v. baubau.

BABAUĂ sf. Bucov. (MAR.) Ființă cu care se sperie copiii, spre a-i face să tacă sau să stea liniștiți.

BABAU s. m. invar. v. baubau.

BABAUA s. f. invar. v. baubau.

babàua f. Buc. gogoriță. [Termen din graiul copiilor].

báŭ-báŭ interj. care arată lătratu scurt al unuĭ cîne maĭ mic. V. haŭ-haŭ.

!baubau (desp. bau-) (fam.) s. m., art. baubaul (desp. -ba-ul), g.-d. art. lui baubau/baubaului corectat(ă)

baubau (bau-) s. m., art. baubaul (-ba-ul), g.-d. lui baubau / baubaului

baubau s. m. (sil. bau-), art. baubaul

BAUBAU s. (pop.) gogoriță, (reg.) bordea, borză, cauă, (prin Transilv.) băbăluc, (prin Transilv. și Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)

BAUBAU s. (pop.) gogoriță, (reg.) bordea, borză, cauă, (prin Transilv.) băbăluc, (prin Transilv. și Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)