opțiuni
  • info

10 definiții pentru condescinde

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONDESCINDE, condescind, vb. III. Intranz. (Rar) A consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod formal; a catadicsi. – Din fr. condescendre. corectat(ă)

condescinde vi [At: V. ROM. iunie 1934, 94 / Pzi: ~cind / E: fr condescendre] (Rar) 1 A consimți din politețe. 2 A ceda. 3 A cădea de acord în mod formal. 4 A catadicsi.

CONDESCINDE, condescind, vb. III. Intranz. (Rar) A consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod formal; a catadicsi. – Din fr. condescendre.

CONDESCINDE vb. III. intr. (Rar) A consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod superficial; a catadixi. [P.i. condescind. / cf. fr. condescendre, lat. condescendere].

CONDESCINDE vb. intr. a consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod superficial; a catadicsi. (< fr. condescendre, lat. condescendere)

condescinde v. a consimți, a face ceva spre a fi plăcut altuia.

*condescínd, -íns, a -índe v. intr. (lat. condescéndere, d. con-, împreună, și descéndere, a descinde). Cedez dorințeĭ cuĭva cînd l-aș putea refuza.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

condescinde (a ~) (rar, înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. condescind, 2 sg. condescinzi, 3 sg. condescinde; conj. prez. 1 sg. să condescind, 3 să condescindă; ger. condescinzând; part. condescins

condescinde (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. condescind, 1 pl. condescindem; conj. prez. 3 să condescindă; ger. condescinzând; part. condescins

condescinde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. condescind; part. condescins

Intrare: condescinde
verb (V627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • condescinde
  • condescindere
  • condescins
  • condescinsu‑
  • condescinzând
  • condescinzându‑
 singular plural
  • condescinde
  • condescindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • condescind
  • condescinz
 (să)
  • condescind
  • condescinz
  • condescindeam
  • condescinsei
  • condescinsesem
a II-a (tu)
  • condescinzi
 (să)
  • condescinzi
  • condescindeai
  • condescinseși
  • condescinseseși
a III-a (el, ea)
  • condescinde
 (să)
  • condescindă
  • condescinză
  • condescindea
  • condescinse
  • condescinsese
plural I (noi)
  • condescindem
 (să)
  • condescindem
  • condescindeam
  • condescinserăm
  • condescinseserăm
  • condescinsesem
a II-a (voi)
  • condescindeți
 (să)
  • condescindeți
  • condescindeați
  • condescinserăți
  • condescinseserăți
  • condescinseseți
a III-a (ei, ele)
  • condescind
 (să)
  • condescindă
  • condescinză
  • condescindeau
  • condescinseră
  • condescinseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

condescinde, condescindverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.