18 definiții pentru dejuca
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEJUCA, dejoc, vb. I. Tranz. A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva. [Var.: (înv.) desjuca vb. I] – Pref. de- + juca.
dejuca vt [At: NEGULICI / V: (înv) desj~ / Pzi: ~joc / E: de(s)- + juca cdp fr déjouer] 1 (C.i. planuri, intrigi etc.) A pune piedici. 2 A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEJUCA, dejoc, vb. I. Tranz. A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva. [Var.: (înv.) desjuca vb. I] – De(s) + juca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEJUCA, dejoc, vb. I. Tranz. A face să nu izbutească (planurile sau uneltirile cuiva); a zădărnici. M-am hotărît să-i dejoc rezistența, smulgîndu-i secretul. CARAGIALE, O. II 299. Am voit să dejucăm intrigile conservatorilor. ALECSANDRI, T. 1705. – Variantă: (învechit) desjuca (ODOBESCU, S. III 478) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEJUCA vb. I. tr. A zădărnici (planurile, uneltirile cuiva). [P.i. dejoc. / < de- + juca, după fr. déjouer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEJUCA vb. tr. a zădărnici (planurile, uneltirile cuiva). (după fr. déjouer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEJUCA dejoc tranz. (acțiuni, planuri, uneltiri) A face să devină zadarnic; a face să eșueze; a zădărnici; a împiedica; a contracara. /de[s] + a juca
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dejucà v. a zădărnici: i-am dejucat proiectele.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DESJUCA vb. I v. dejuca.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESJUCA vb. I v. dejuca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DESJUCA vb. I v. dejuca.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desjuca v vz dejuca
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*dejóc, a- jucá v. tr. (de și joc, după fr. dé-jouer. – Se conj. ca joc). Zădărnicesc, fac să cadă un proĭect, o intrigă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dejuca (a ~) (a zădărnici) vb., ind. prez. 1 sg. dejoc, 2 sg. dejoci, 3 dejoacă; conj. prez. 1 sg. să dejoc, 3 să dejoace; imper. 2 sg. afirm. dejoacă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dejuca (a ~) vb., ind. prez. 3 dejoacă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dejuca vb., ind. prez. 1 sg. dejoc, 3 sg. și pl. dejoacă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dejuca
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEJUCA vb. v. zădărnici.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEJUCA vb. a împiedica, a strica, a zădărnici. (Le-a ~ toate planurile.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A DEJUCA INTENȚIILE CUIVA a întoarce șpilul, a lua (cuiva) porumbelul de pe foc, a-i tăia (cuiva) zarurile.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT84) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT84) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dejuca, dejocverb
- 1. A zădărnici planurile sau uneltirile cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: contracara strica zădărnici împiedica
- M-am hotărît să-i dejoc rezistența, smulgîndu-i secretul. CARAGIALE, O. II 299. DLRLC
- Am voit să dejucăm intrigile conservatorilor. ALECSANDRI, T. 1705. DLRLC
-
etimologie:
- de- + juca. DEX '09 DN