25 de definiții pentru geamparale
din care- explicative (16)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GEAMPARALE s. f. pl. 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie; melodie după care se execută acest dans. ♦ Fig. (Rar) Tril, cântec (melodios) al unei păsări. 2. (Înv.) Castaniete. [Var.: geambarale s. f. pl.] – Din tc. çalpara.
GEAMPARALE s. f. pl. 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie; melodie după care se execută acest dans. ♦ Fig. (Rar) Tril, cântec (melodios) al unei păsări. 2. (Înv.) Castaniete. [Var.: geambarale s. f. pl.] – Din tc. çalpara.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
geamparale sfp [At: PANN, N. 49/2 / V: ceam~, ~mba~ / E: tc ğalpara[1]] (Mun; tcm) 1 (Înv) Castaniete. 2 Dans popular românesc în trei timpi, asemănător horei, caracterizat prin mișcări vioaie. 3 Melodia după care se execută geamparalele (3).
- Indicație eronată, corect çalpara — Octavian Mocanu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEAMPARALE s. f. pl. (Și în forma ceamparale) 1. Castaniete. Cine numără parale, El joacă cu ceamparale. PANN, N. H. 49. 2. Numele unui dans popular și melodia după care se joacă. Începe să cînte un cîntec rușinos, jucînd ceamparalele. CARAGIALE, O. I 302. ◊ Fig. Privighetorile prin crîngulețele înflorite trăgea niște geamparale de-ți lua auzul. ISPIRESCU, L. 292. – Variante: geambarale (SEVASTOS, N. 281), ceamparale s. f. pl.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEAMPARALE f. pl. 1) Dans popular românesc asemănător cu hora. 2) Melodie după care se execută acest dans. 3) Instrument muzical mic de percuție, constând din două piese mici de lemn, în formă de găvan, unite printr-un șiret, care, fiind lovite una de alta, produc un sunet special; castaniete. [Sil. geam-] /<turc. calpara
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
geamparale f. pl. 1. castaniete: cine numără parale, el joacă cu geamparale PANN; 2. fig. viers, melodie; privighetorile trăgeau niște geamparale de-ți luau auzul ISP.; 3. Mold. (geambarale), horă după masa de cununie. [Turc. ČALPARA, lit. patru discuri].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEAMBARALE s. f. pl. v. geamparale.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEAMBARALE s. f. pl. v. geamparale.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GEAMBARALE s. f. pl. v. geamparale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ceamparale sfp vz geamparale
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cimparale sfp vz geamparale
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
geambarale sfp vz geamparale
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țampara[1] sf vz geamparale
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zampara2 sf vz geampara
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de cata
- acțiuni
CEAMPARALE s. f. pl. v. geamparale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
geambarale f. pl. Mold. V. geamparale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
geambará, V. geampara.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
geampará și (maĭ vechĭ) ceampará f. (turc. čalpara, d. pers. čarpare [čar, patru, și pare, bucată]. V. para). Pl. Păcănitorĭ, tasurĭ, castanete (patru bucățele de lemn cu care păcănesc dansatoarele). Fig. Cîntec: a trage niște geamparale. Est. (geambarale). Nuneasca, hora de după ospățu de cununie. – Și zampará (după ngr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zampará, V. geampara.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
geamparale (desp. geam-) s. f. pl.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
geamparale (geam-) s. f. pl., art. geamparalele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
geamparale s. f. pl. (sil. geam-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
geamparale
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
geamparale pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GEAMPARA s. v. castanietă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
geampara s. v. CASTANIETĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
geampara (-ale), s. f. – Castanietă. Tc. calpara[1] (Roesler 610; Șeineanu, II, 187; Lokotsch 400), cf. alb. ğalpara, bg. čampari.
- Indicație eronată, corect çalpara — Octavian Mocanu
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
giamparale, joc* popular românesc, cu multiple variante și denumiri (giambaralele, mărânghile, zlata etc.), răspândit în Câmpia Dunării și Dobrogea. Are forme de desfășurare variate (cerc de mână, în linie, perechi, solistic etc.) ca și multiple prize (lanț de brațe, de o mână, de ambele mâini etc.). Melodii în ritm aksak [v. sistem (II, 6)] de trei timpi, cu ultimul alungit, încadrate în două fraze* pătrate – înrudite sau nu – mai rar din mai multe fraze. Elementul esențial al unității variantelor este ritmul asimetric, care își găsește expresia coregrafică în diferitele forme cinetice (mers în stil de horă, mers pe diferite direcții, învârtiri, bătăi, balansuri, flexiuni adânci etc.).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: geam-
substantiv feminin (F168) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F168) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F168) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F168) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
geamparale, geamparalesubstantiv feminin plural
- 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie; melodie după care se execută acest dans. DEX '09 DLRLC NODEX
- Începe să cînte un cîntec rușinos, jucînd ceamparalele. CARAGIALE, O. I 302. DLRLC
- 1.1. Cântec (melodios) al unei păsări. DEX '09 DLRLCsinonime: tril
- Privighetorile prin crîngulețele înflorite trăgea niște geamparale de-ți lua auzul. ISPIRESCU, L. 292. DLRLC
-
-
- 2. Instrument muzical mic de percuție, constând din două piese mici de lemn, în formă de găvan, unite printr-un șiret, care, fiind lovite una de alta, produc un sunet special; castaniete. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: castanietă
- Cine numără parale, El joacă cu ceamparale. PANN, N. H. 49. DLRLC
-
etimologie:
- çalpara DEX '09 NODEX