jneapăn sm [At: ECONOMIA, 89 / V: jareapine, jărap, jărapăn, jăreapine, jân~, jina~, jireaben, jirea~, jireapeț, ~păr, ~pen, ~epen, ~epene, ~epere, ~epine, jun~, șnea~ / Pl: ~epeni / E: ml juniperus, -um (lp jeniperus)] 1 (Bot) Ienupăr (Juniperus communis). 2 (Pex) Fruct al ienupărului, din care se fac uleiuri volatile. 3 (Reg; îs) Oleu de ~pân^[1] Ulei de ienupăr. 4 (Reg; îs) Vinars de ~ Rachiu de ienupăr. 5 (Bot; reg; îc) ~-pitic Ghipăr (Juniperus sibirica). 6 (Bot; șîc ~-mare) Jep¹ (1) (Pinus mugo). 7 (Reg) Plantă cu frunze lungi și flori galbene nedefinită mai îndeaproape.

JNEAPĂN, jnepeni, s. m. 1. Ienupăr. Din jnepenii culcați de vînturi se-nalță de pretutindeni stînci uriașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 157. 2. (Mold.) Jep. – Variante: jnepen, jnepine s. m.

JNEAPĂN jnepeni m. Arbust cu tulpină ramificată, cu crengile plecate la pământ și cu frunze aciculate, răspândit în regiunile alpine; jep. /<lat. juniperus

jneapăn m. Mold. și Tr. jepi. [Macedo-român giunapine, cedru = lat. JUNIPERUS, ienupăr, brădișor].

gneapăn^[1] sm vz jneapăn

jareapine sm vz jneapăn

jărap sm vz jneapăn

jărapăn sm vz jneapăn

jăreapăn^[1] sm vz jneapăn

jăreapine sm vz jneapăn

jâneapăn sm vz jneapăn

jinapăn sm vz jneapăn

jireaben sm vz jneapăn

jireapăn sm vz jneapăn

jireapeț sm vz jneapăn

jneapăr sm vz jneapăn

jneapen sm vz jneapăn

jnepen sm vz jneapăn

jnepene sm vz jneapăn

jnepere sm vz jneapăn

jnepine sm vz jneapăn

juneapăn sm vz jneapăn

șinap sm vz jneapăn

șneap¹ sm vz jneapăn

șneapăn sm vz jneapăn

‡ARCHIEFT sm. 🌿 = JNEAPĂN: veni și șăzu dedesuptul ~ului (BIBL.) [gr. άρχευθος].

ARCHIȘ, ARCHIT sm. 🌿 = JNEAPĂN [comp. ARCHIEFT].

BRĂDIȘOR sm. 🌿 1 dim. BRAD ¶ 2 Ramură de brad sau șomoiag de paie ce se pune pe învălitoarea unei case cînd se clădește ¶ 3 Trans. = JNEAPĂN ¶ 4 = COADA-CALULUI³ ¶ 5 = CORNIȘOR2 ¶ 6 = PEDICUȚĂ ¶ 7 Plantă ierboasă cu ramuri numeroase și de aceeași înălțime formînd mici tufișuri țepene de 10-20 cm. înălțime; frunzele mici, subțiri și ascuțite, foarte dese și aspre la pipăit, dau plantei înfățișarea unei cetini de brad; crește prin crăpăturile stîncilor și prin pădurile umede din munți (Lycopodium selago) (🖼 573).

JEP 👉 JNEAPĂN.

❍JINAPĂN = JNEAPĂN.

JIREAPĂN 👉 JNEAPĂN.

JNEPINE s. m. v. jneapăn.

jneáp și jnep m., pl. jnepĭ, jneápăn și jneápăr m., pl. jnepenĭ și jneperĭ (din *juneapăr, lat. juniperus. D. rom. vine rut. ženepin, ženepir, ženĕatin și žérep[nik]. V. ĭenupăr). Ienupăr. Jep, un fel de pin pitic și strîmb (pinus pumilio) care formează tufișurĭ pintre stîncĭ la înălțimĭ pe unde nu maĭ crește bradu (dincolo de 1800 de metri).

jneapăn s. m., pl. jnepeni

jneapăn s. m., pl. jnepeni

jneapăn s. m., pl. jnepeni

jneapăn, pl. jnepeni

jneapăn, jnepeni.

JNEAPĂN s. 1. (BOT.; Pinus mugo) jep, (prin Mold. și Bucov.) sosnar. 2. v. pin pitic. 3. v. ienupăr.

jneapăn s.m. (bot.) 1 Pinus mugo; jep, <reg.> cătan, fior², ienupăr-mare, luciu¹, pehin, pin, pin-de-piatră, pin-mic, pin-pitic, pin-strâmb, pin-târâtor, sosnar, spin. 2 Pinus pumilio; jep, pin-pitic, <reg.> cățân, durzău, molete², molid, molid-mic. 3 Juniperus communis; ienupăr, ienibahar, <reg.> archiș, archit, brădișor, cetină, feniar, finior, ialovăț, smirdar, șolovăț, tămâier, turtel.

JNEAPĂN s. (BOT.) 1. (Pinus mugo) jep, (prin Mold. și Bucov.) sosnar. 2. (Pinus pumilio) jep, pin pitic, (reg.) cățîn, durzău. 3. (Juniperus communis) ienupăr, (reg.) archiș, cetină, (prin Transilv.) brădișor, (Mold.) tămîier, (Ban. și Transilv.) turtel, (înv.) archieft.

jneapăn (jnepeni), s. m. – 1. Ienupăr (Iuniperus communis). – 2. Nume dat mai multor plante care seamănă cu ienupărul (Iuniperus nana; Pinus Pumilio; Pinus Mughus). – Var. jneap, jin(e)apăn, jireapăn, jneapăr, jnepen(e), șneap(ăn), etc. Mr. giuneapine, megl. juneapin. Lat. ienῑperus, var. pop. de la iunῑperus (Pușcariu, 908; Candrea-Dens., 903; REW 4624; DAR), cf. it. ginepro, sp. enebro. Este dublet al lui ienuper. Var. jneap, pl. jnepi, este un sing. analogic pe baza lui jneapăr(i) considerat ca pl. (Byck-Graur 28). Jep, s. m. (ienupăr) este de la forma anterioară (după Pușcariu, Lr., I, 257, ar fi cuvînt celtic, și preindoeurop. după Lahovary 332). Din rom. provine rut. zenepyr (Candrea, Elemente, 406).

jneapăn, jnepeni, s.m. – (bot.) Arbust rășinos, foarte ramificat, cu frunze totdeauna verzi, în formă de ace; ienupăr (Juniperus communis). Arbust specific etajului subalpin (Munții Rodnei și Munții Maramureșului). ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Lat. juniperus „ienupăr, brădișor” (Șăineanu; Pușcariu, CDDE, DA, cf. DER; DEX, MDA). Cuv. rom. > ucr. zenepyr (Candrea, cf. DER; Scriban).

Pinus mugo Turra (syn. P. montana Mill.), « Pin de munte, Jnepăn ». Specie ce înflorește vara. Flori unisexuat-monoice, rar dioice, cele femele mov, pînă la 7. în verticil terminal pe lujeri, cele mascule în fascicule. Conuri sesile, brun-roșietice, lucioase, 4 cm lungime, singulare sau cîteva în verticil, ovate sau sferice. Semințe mici, gri, cu aripa de cîteva ori mai mare. Frunze aciculare, încovoiate, lungi pînă la 6 cm, lipsite de flexibilitate, verzi ca iarba, grupate terminal pe lujeri. De obicei, arbust sub formă de tufă, tulpini repente cu vîrfuri ascendente, muguri rășinoși. Scoarță negricioasă cu crăpături timpurii. Se poate folosi în parcuri si grădini, rezistă la ger si secetă.