7 definiții pentru născocorî
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
născocorî vr [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 402 / V: ~cocori, ~cocovi / Pzi: ~răsc, născocor / E: ns cf născocor] (Trs; Ban) 1 A se lăuda. 2 A se îngâmfa. 3 A se răsti la cineva. 4 A se înfuria.
NĂSCOCORÎ, născocorăsc și născocor, vb. IV. Refl. (Învechit și regional) 1. A se răsti. Se auzeau vorbe răzlețe: ce te născocorăști, să fi venit la lucru. V. ROM. martie 1952, 157. 2. A se făli, a se îngîmfa, a se lăuda, a se mîndri. Și vedeți-l cum să născocoară, Ca cînd ar îmbuca tot plăcinte. BUDAI-DELEANU, Ț. 402.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂSCOCORÎ, născocorăsc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) 1. A se răsti. 2. A se făli, a se îngîmfa; a se lăuda.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
născocori v vz născocorî
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
născocovi v vz născocorî
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NĂSCOCORÎ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, răcni, răsti, semeți, striga, țipa, urla, zbiera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
născocorî vb. v. FĂLI. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA, ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MÎNDRI. RĂCNI. RĂSTI. SEMEȚI. STRIGA. ȚIPA. URLA. ZBIERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V410) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V348) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
născocorî, născocorăscverb
- 1. A se răsti. DLRLC DLRMsinonime: răsti
- Se auzeau vorbe răzlețe: ce te născocorăști, să fi venit la lucru. V. ROM. martie 1952, 157. DLRLC
-
-
- Și vedeți-l cum să născocoară, Ca cînd ar îmbuca tot plăcinte. BUDAI-DELEANU, Ț. 402. DLRLC
-