17 definiții pentru oplean

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPLEAN, oplene, s. n. Fiecare dintre cele două bucăți transversale de lemn care leagă și fixează tălpile saniei; slai. – Din bg. opljan.

oplean sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) holpe~ sm, ~nă sf oplen / Pl: ~ene și (reg) ~eni, ~uri / E: bg. оплян] 1 Fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă și fixează tălpile saniei Si: (reg) scaun, slai. 2 (Reg) Pod al osiei carului. 3 (Reg; lpl) Drugi care alcătuiesc scheletul de susținere a unei încărcături mai mari a unui car. 4 (Reg) Talpă a războiului de țesut.

OPLEAN, oplene, s. n. Fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă și fixează tălpile saniei; slai. – Din bg. opljan.

OPLEAN, oplene, s. n. Fiecare dintre cele două lemne transversale care unesc și fixează tălpile săniei. Luam loc amîndoi în sania cu oplene. SADOVEANU, Î. A. 121.

OPLEAN ~ene n. Fiecare dintre cele două chingi transversale care unesc tălpile de la sanie. [Sil. o-plean] /<bulg. opljan

oplean n. cele două lemne transversale cari împreună erau talpa săniei. [Ceh OPLEN].

opleán n., pl. ene și (Mold.) opleánă f., pl. ene (sîrb. ceh. oplen, rut. opleno, oplin, a. î.). Traversă în care e înțepenită talpa săniiĭ de lemn. (Sînt doŭă oplene, perpendiculare pe cele doŭă tălpĭ). Fig. Mi s’a pus o opleană în gît, simt o dificultate la înghițit. V. slaĭ.

hoplean sn vz oplean

oplea sf vz oplean

oplen sn vz oplean

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oplean (desp. o-plean) s. n., pl. oplene

oplean (o-plean) s. n., pl. oplene

oplean s. n. (sil. -plean), pl. oplene

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OPLEAN s. (TEHN.) (pop.) scaun, (reg.) slai. (~ la sanie.)

OPLEAN s. (TEHN.) (pop.) scaun, (reg.) slai. (~ la sanie.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

oplean (oplene), s. n. – Fiecare din cele două lemne transversale care leagă și susține tălpile saniei; scaun, slai. – Var. opleană. Sb., slov., ceh. oplen, rut. opleno (Tiktin). Cf. pleană, s. f. (Bucov., pană, ic; grindei; Banat, cusur), care pare a fi același cuvînt, poate încrucișat cu peană „ic”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

oplean, oplene, s.n. (pop.) 1. traversă în care e fixată talpa saniei; scaun. 2. numele unor părți ale carului; talpa războiului de țesut.

Intrare: oplean
  • silabație: o-plean info
substantiv neutru (N4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oplean
  • opleanul
  • opleanu‑
plural
  • oplene
  • oplenele
genitiv-dativ singular
  • oplean
  • opleanului
plural
  • oplene
  • oplenelor
vocativ singular
plural
hoplean
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oplen
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
opleană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oplean, oplenesubstantiv neutru

  • 1. Fiecare dintre cele două bucăți transversale de lemn care leagă și fixează tălpile saniei. DEX '09 DLRLC
    sinonime: scaun slai
    • format_quote Luam loc amîndoi în sania cu oplene. SADOVEANU, Î. A. 121. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.