12 definiții pentru recâștiga

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECÂȘTIGA, recâștig, vb. I. Tranz. A câștiga (ceva) din nou; a redobândi, a recăpăta. – Pref. re- + câștiga.

recâștiga [At: POLIZU / Pzi: recâștig / E: re1- + recâștiga] 1-4 vt A câștiga (11, 14, 19-20) (ceva) din nou. 5 A obține din nou victoria (într-o competiție sportivă, într-un proces etc.). 6 vr (Rar) A-și reveni.

RECÂȘTIGA, recâștig, vb. I. Tranz. A câștiga (ceva) din nou; a redobândi, a recăpăta. – Re1 + câștiga.

A RECÂȘTIGA recâștig tranz. A câștiga din nou; a redobândi; a recupera; a recăpăta. /re- + a căpăta

recâștigà v. a câștiga ceeace pierduse.

RECÎȘTIGA, recîștig, vb. I. 1. Tranz. A cîștiga (ceva) din nou; a redobîndi, a recăpăta. Judecînd mai rece, ușor s-ar fi putut convinge ce rău ales era momentul, pentru a recîștiga favoarea monarhului. EMINESCU, N. 135. ◊ Fig. Se împacă și el destul de greu cu școala, rămînînd repetent și recurgînd probabil la examene particulare pentru a recîștiga anii pierduți. CĂLINESCU, E. 32. 2. Refl. (Neobișnuit) A-și reveni, a se reculege. După prima întrebare, desăvîrșit de bine știută, m-am recîștigat cu totul. GALACTION, O. I 58.

*recîștíg, a v. tr. (re- și cîștig). Cîștig ĭar. V. distorc, întorc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

recâștiga (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. recâștig, 2 sg. recâștigi, 3 recâști; conj. prez. 1 sg. să recâștig, 3 să recâștige

recâștiga (a ~) vb., ind. prez. 3 recâști

recâștiga vb., ind. prez. 1 sg. recâștig, 3 sg. și pl. recâști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RECÂȘTIGA vb. 1. v. recăpăta. 2. v. recuceri.

RECÎȘTIGA vb. 1. a recăpăta, a recupera, a redobîndi. (Și-a ~ forțele pierdute.) 2. a recuceri, a relua, a reocupa, (înv.) a recuprinde. (A ~ orașul pierdut.)

Intrare: recâștiga
verb (VT13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recâștiga
  • recâștigare
  • recâștigat
  • recâștigatu‑
  • recâștigând
  • recâștigându‑
singular plural
  • recâști
  • recâștigați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recâștig
(să)
  • recâștig
  • recâștigam
  • recâștigai
  • recâștigasem
a II-a (tu)
  • recâștigi
(să)
  • recâștigi
  • recâștigai
  • recâștigași
  • recâștigaseși
a III-a (el, ea)
  • recâști
(să)
  • recâștige
  • recâștiga
  • recâștigă
  • recâștigase
plural I (noi)
  • recâștigăm
(să)
  • recâștigăm
  • recâștigam
  • recâștigarăm
  • recâștigaserăm
  • recâștigasem
a II-a (voi)
  • recâștigați
(să)
  • recâștigați
  • recâștigați
  • recâștigarăți
  • recâștigaserăți
  • recâștigaseți
a III-a (ei, ele)
  • recâști
(să)
  • recâștige
  • recâștigau
  • recâștiga
  • recâștigaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recâștiga, recâștigverb

  • 1. A câștiga (ceva) din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Judecînd mai rece, ușor s-ar fi putut convinge ce rău ales era momentul, pentru a recîștiga favoarea monarhului. EMINESCU, N. 135. DLRLC
    • format_quote figurat Se împacă și el destul de greu cu școala, rămînînd repetent și recurgînd probabil la examene particulare pentru a recîștiga anii pierduți. CĂLINESCU, E. 32. DLRLC
  • 2. reflexiv neobișnuit A-și reveni, a se reculege. DLRLC
    • format_quote După prima întrebare, desăvîrșit de bine știută, m-am recîștigat cu totul. GALACTION, O. I 58. DLRLC
etimologie:
  • re- + câștiga. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.