15 definiții pentru rohatcă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROHATCĂ, rohătci, s. f. (Reg.) Barieră. – Din ucr. rohatka.

ROHATCĂ, rohătci, s. f. (Reg.) Barieră. – Din ucr. rohatka.

rohatcă sf [At: BARONZI, L. 160 / V: (reg) răga~, roga~, ~a / Pl: ~tce, ~hătci / E: ucr, rs рогатка] (Mol) Loc pe unde se intră în oraș și unde se încasau în trecut taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare Si: barieră (4).

ROHATCĂ, rohătci, s. f. (Mold.) Locul pe unde se intră într-un sat sau într-un oraș (și unde odinioară se plăteau anumite taxe pentru mărfuri); barieră. Dintr-o dată [măgărușul] s-a plictisit de drum și s-a oprit la rohatca satului. SADOVEANU, O. III 533. Tocmai cînd intram în Iași, pe rohatca Păcurari, un flăcoan al dracului ne-a luat în rîs. CREANGĂ, A. 127. ♦ Bară mobilă de lemn cu care se închide intrarea într-o localitate sau orice trecere. Unii dintre fiii Uspeniei ne-am duce la sfînta leturghie, dar... un oarecare Costa Luli, pripășit în tîrgul nostru, a pus rohatcă și a plecat cumpăna, închizînd drumul. SADOVEANU, N. P. 213.

ROHATCĂ ~ătci f. 1) reg. Loc de intrare în oraș, unde se încasau taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vânzare; barieră. 2) rar Bară cu care se închide trecerea peste un drum sau peste o cale ferată; barieră. [Pl. și rohatce] /<ucr., rus. rogatka

rohatcă f. Mold. barieră de oraș: când intrăm pe rohatcă CR. [Ceh. ROHATKA, barierâ].

rohátcă f., pl. e și ătcĭ (rus. rogátka, barieră cu dințĭ de fer, d. rogátyĭ, cornut, rog, corn; ceh. rohatka, barieră. V. roșcov). Est. Barieră de oraș: o casă de pe la rohatcă.

răgatcă sf vz rohatcă

rogatcă sf vz rohatcă

roha sf vz rohatcă

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rohatcă (reg.) s. f., g.-d. art. rohătcii; pl. rohatci

rohatcă (reg.) s. f., g.-d. art. rohătcii; pl. rohătci

rohatcă s. f., g.-d. art. rohătcii; pl. rohătci/rohatce

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROHATCĂ s. v. barieră.

rohatcă s. v. BARIERĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rohatcă (rohătci), s. f. – (Mold.) Poartă, vamă, barieră. Sl., cf. ceh. rohatka, rus. rogatka (Cihac, II, 312). – Der. rohătcar, s. m. (vămuitor).

Intrare: rohatcă
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rohatcă
  • rohatca
plural
  • rohătci
  • rohătcile
genitiv-dativ singular
  • rohătci
  • rohătcii
plural
  • rohătci
  • rohătcilor
vocativ singular
plural
rogatcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rohacă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rohatcă, rohătcisubstantiv feminin

  • 1. regional Barieră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: barieră
    • format_quote Dintr-o dată [măgărușul] s-a plictisit de drum și s-a oprit la rohatca satului. SADOVEANU, O. III 533. DLRLC
    • format_quote Tocmai cînd intram în Iași, pe rohatca Păcurari, un flăcoan al dracului ne-a luat în rîs. CREANGĂ, A. 127. DLRLC
    • format_quote Unii dintre fiii Uspeniei ne-am duce la sfînta leturghie, dar... un oarecare Costa Luli, pripășit în tîrgul nostru, a pus rohatcă și a plecat cumpăna, închizînd drumul. SADOVEANU, N. P. 213. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.