opțiuni
  • info

9 definiții pentru copilăros

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPILĂROS, -OASĂ, copilăroși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Ca un copil1; p. ext. zburdalnic, zvăpăiat, neastâmpărat. 2. Copilăresc, ca pentru copii1. – Copil1 + suf. -ăros.

COPILĂROS, -OASĂ, copilăroși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Ca un copil1; p. ext. zburdalnic, zvăpăiat, neastâmpărat. 2. Copilăresc, ca pentru copii1. – Copil1 + suf. -ăros.

copilăros, ~oasă a [At: PANN, P. V. II, 131/27/ Pl: ~oși, ~oase / E: copil1 + -ăros] 1 (D. oameni) Care se comportă ca un copil (1) Si: copilos (1). 2 (Pex) Zburdalnic. 3 (Rar) Copilăresc (2).

COPILĂROS, -OASĂ, copilăroși, -oase, adj. 1. Ca un copil, de copil; p. ext. zburdalnic, neastîmpărat. Eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. Sălbatec este glasu-i, vioi, copilăros. EMINESCU, O. IV 320. Copilu-i copilăros, El aruncă mărul gios Și nici știe-a-l dezmierda, Nici cu el a se giuca. ALECSANDRI, P. P. 326. ◊ (Adverbial) Înjund meu să am nepoți... Să rîd cu ei copilăros, Cînd, moțăind, mi-atîrnă-n jos Al scufei mele ciucur. IOSIF, PATR. 30. 2. Copilăresc, ca pentru copii. Basmul meu e cam copilăros, dar pare-mi-se că nu e tocmai fără de folos! ODOBESCU, S. III 175.

COPILĂROS ~oasă (~oși, ~oase) v. COPILĂRESC. /copil + suf. ~ăros

copilăros a. copilăresc (cu o nuanță peiorativă): om copilăros.

copilărós, -oásă adj. Pueril, naiv: om copilăros.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

copilăros adj. m., pl. copilăroși; f. copilăroasă, pl. copilăroase

copilăros adj. m., pl. copilăroși; f. copilăroasă, pl. copilăroase

copilăros adj. m., pl. copilăroși; f. sg. copilăroasă, pl. copilăroase

Intrare: copilăros
copilăros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copilăros
  • copilărosul
  • copilărosu‑
  • copilăroasă
  • copilăroasa
plural
  • copilăroși
  • copilăroșii
  • copilăroase
  • copilăroasele
genitiv-dativ singular
  • copilăros
  • copilărosului
  • copilăroase
  • copilăroasei
plural
  • copilăroși
  • copilăroșilor
  • copilăroase
  • copilăroaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

copilăros, copilăroasăadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Ca un copil. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. DLRLC
    • format_quote Sălbatec este glasu-i, vioi, copilăros. EMINESCU, O. IV 320. DLRLC
    • format_quote Copilu-i copilăros, El aruncă mărul gios Și nici știe-a-l dezmierda, Nici cu el a se giuca. ALECSANDRI, P. P. 326. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial În jurul meu să am nepoți... Să rîd cu ei copilăros, Cînd, moțăind, mi-atîrnă-n jos Al scufei mele ciucur. IOSIF, PATR. 30. DLRLC
  • 2. Ca pentru copii. DEX '09 DLRLC NODEX Șăineanu, ed. VI
    sinonime: copilăresc
    • format_quote Basmul meu e cam copilăros, dar pare-mi-se că nu e tocmai fără de folos! ODOBESCU, S. III 175. DLRLC
etimologie:
  • copil + -ăros. DEX '09 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.