18 definiții pentru învălui
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVĂLUI, învălui, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un văl, cu o învelitoare; a (se) înveli, a (se) înfășura. ♦ Tranz. Fig. A cuprinde ceva cu privirea. ♦ Tranz. Fig. A năpădi. ♦ (Despre foc) A arde sau a face să ardă mocnit; a (se) micșora. 2. Tranz. A înconjura, a încercui o unitate inamică. [Prez. ind. și: învăluiesc] – În + val + suf. -ui (influențat semantic de văl).
învălui [At: CORESI, EV. 75/37 / Pzi: ~ălui și ~esc / E: în + val + -ui] 1 vr (D. mare; pex d. nori) A se învolbura. 2 vr (Înv; d. corăbii) A fi prins de furtună. 3 vr (Înv) A se încolăci în jurul unui obiect. 4 vr (Înv; îe) A se ~ în gură A fi pe punctul de a spune ceva. 5-6 vtr A (se) amesteca până la confundare. 7 vt (Înv) A forma valuri. 8 vt (Agr; Trs) A face snopi. 9-10 vtr A (se) acoperi cu un văl, cu o cuvertură etc. Si: a (se) înfășură, a (se) înveli. 11 vt (Fig) A cuprinde cu privirea. 12-13 vtr (D. foc) (A face să ardă sau) a arde mocnit Cf a (se) micșora. 13 vt (Înv) A încercui o unitate inamică. 15-16 vtr (D. gânduri, sentimente) (A fi copleșit sau) a copleși. 17 vt (D. treburi, afaceri) A covârși peste măsură. 18 vt (Înv; jur) A hărțui. 19 vr (Înv) A-și da silința. 20 vr (Înv) A se rătăci. 21 vr (Fig) A se amesteca în treburile altora. 22 vt (Fig) A ascunde. 23 vt A bate. 24-25 vtrr (Fig) A (se) șicana. 26 vt (Fig) A persecuta. 27 vr A fi cuprins de panică. 28 vt A înconjura din toate părțile Si: a împresura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVĂLUI, învălui, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un văl, cu o învelitoare; a (se) înveli, a (se) înfășura. ♦ Tranz. Fig. A cuprinde ceva cu privirea. ♦ (Despre foc) A arde sau a face să ardă mocnit; a (se) micșora. 2. Tranz. A înconjura, a încercui o unitate inamică. [Prez. ind. și: învăluiesc] – În + val + suf. -ui (influențat semantic de văl).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNVĂLUI, învălui, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi (cu un văl, cu o învelitoare); a înveli, a înfășura. Învălui copilul în scutece. ▭ Vulturii s-au oprit în lumină piept în piept... Unul își întinse aripa ca să-l învăluie pe celălalt. ARGHEZI, P. T. 106. Spune-mi gura cui i-o dai? Dă-mi-o mie... S-o învălui în hîrtie. HODOȘ, P. P. 165. ◊ Refl. Cu albele văluri subțiri Mă-nvălui ca-n aripi de pază. TOMA, C. V. 121. ♦ Fig. A cuprinde din toate părțile; a împresura, a năpădi. Niciodată n-o să iasă Luna – palidă crăiasă – Să te-nvăluie cu raze. BENIUC, V. 18. Cînd deschiseră ușa, îi învălui deodată lumina soarelui. SADOVEANU, O. IV 69. Noaptea învăluia muntele, rece și umedă. C. PETRESCU, S. 219. ♦ A acoperi (focul) cu un strat de pămînt, de cenușă etc., ca să ardă mocnit; a înveli. Dac-am văz’t că nu mai vii, Focul eu învăluii. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. ♦ Refl. (Despre foc sau flăcări) A fi expus forței vîntului, a fi răscolit de vînt; a se micșora, a scădea în intensitate. Focul ardea vioi și cîteodată se învăluia la fîlfîirile vîntului. SADOVEANU, O. VI 247. ◊ Tranz. Ce vînt! ce vînt! șopti baba clătinînd din cap; uite, îmi învăluie și focul. SADOVEANU, O. I 330. 2. Tranz. A cuprinde cu privirea un ansamblu; a privi dintr-o perspectivă îndepărtată, a urmări ceva sau pe cineva de departe sau de sus. Mama-n picioare, de lîngă fereastră, mă învăluie într-o căutătură de mîngîiere. VLAHUȚĂ, O. A. 427. 3. Refl. A se mișca de colo pînă colo, a se învîrti, a da tîrcoale. V. înfășura. Stoluri de ciori, cîrîind sălbatic, începură să se învăluie peste sat. AGÎRBICEANU, S. P. 30. 4. Tranz. A întreprinde o manevră ofensivă asupra flancului și spatelui unei unități inamice; a înconjura. Tinzînd să ajungă a învălui aripa de la deal a dușmanilor lui, își ducea din ce în ce mai iute pîlcul lui de călărime. SADOVEANU, O. VII 11. 5. Refl. A se amesteca, a se contopi. (Fig.) Afară veneau vîntul și ploaia, învăluindu-i-se cu gîndurile. SADOVEANU, N. P. 131. – Prez. ind. și: învăluiesc (ALECSANDRI, P. III 161).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNVĂLUI învălui tranz. 1) A acoperi cu un văl sau cu o învelitoare. 2) fig. A cuprinde din toate părțile; a învălura; a împresura; a cuprinde; a cotropi; a înfășura. 3) A cuprinde în toată plinătatea (cu privirea). 4) (focuri) A face să ardă cu flacăra potolită. 5) fam. A deranja prin senzații neplăcute (mai ales de greață). ~ pe cineva la stomac. /în + văl + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNVĂLUI pers. 3 se învăluie intranz. A se mișca în vârtejuri; a se învolbura. /în + văl + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
învăluì v. 1. a înveli; 2. fig. a jigni, a face neajunsuri. [V. val (de pânză, de mare)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
învăluĭésc și (vechĭ) văluĭésc v. tr. (d. val 1, ca și învălesc). Învălătucesc, acoper din toate părțile: apa, întunericu l-a învăluit. Înconjur, împresor: învăluirăm oastea dușmănească. Învălesc, acoper: șĭ-a învăluit bine trupu, am învăluit focu’n cenușă. Fig. Chinuĭesc, strîmtorez, stînjinesc: l-aŭ învăluit nevoile. V. refl. Vechĭ. Mă învălătucesc, mă acoper de valurĭ: marea se învălui. Mă încolăcesc (ca șerpiĭ). Fig. Mă zbucĭum, mă zbat, mă frămînt: învăluindu-se prin munte flămînd și trudit, aŭ nemerit la un pîrăŭ (Ur.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învălui (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. învălui, 3 învăluie, imperf. 1 învăluiam, conj. prez. 1 și 2 sg. să învălui, 3 să învăluie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
învălui (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. învălui, 3 învăluie, imperf. 3 sg. învăluia, conj. prez. 1 și 2 sg. să învălui
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
învălui vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. învălui, 3 sg. și pl. învăluie, imperf. 3 sg. învăluia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
învălui (ind. prez. 1 sg. învălui, 3 sg. și pl. învăluie)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
învăluesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNVĂLUI vb. v. acoperi, canoni, căzni, chinui, forța, frământa, ghemui, împresura, încârliga, încolăci, încovriga, înfășura, învălătuci, înveli, munci, necăji, osteni, răsuci, sforța, sili, strădui, suci, trudi, zbate, zbuciuma.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVĂLUI vb. v. încercui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVĂLUI vb. a împresura, a încercui, a înconjura, (înv. și pop.) a cuprinde, (înv.) a împrejura. (L-au ~ pe dușman.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
învălui vb. v. ACOPERI. CANONI. CĂZNI. CHINUI. FORȚA. FRĂMÎNTA. GHEMUI. ÎMPRESURA. ÎNCÎRLIGA. ÎNCOLĂCI. ÎNCOVRIGA. ÎNFĂȘURA. ÎNVĂLĂTUCI. ÎNVELI. MUNCI. NECĂJI. OSTENI. RĂSUCI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. SUCI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
învălui, învăluiesc, vb. tranz., refl. – A (se) amesteca. – Din în- + val (< sl. valǔ), contaminat cu văl „bucată de țesătură” (< lat. velum), cf. înveli, dial. învăli (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
învălui, învăluiverb
- 1. A (se) acoperi cu un văl, cu o învelitoare; a (se) înveli, a (se) înfășura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Învălui copilul în scutece. DLRLC
- Vulturii s-au oprit în lumină piept în piept... Unul își întinse aripa ca să-l învăluie pe celălalt. ARGHEZI, P. T. 106. DLRLC
- Spune-mi gura cui i-o dai? Dă-mi-o mie... S-o învălui în hîrtie. HODOȘ, P. P. 165. DLRLC
- Cu albele văluri subțiri Mă-nvălui ca-n aripi de pază. TOMA, C. V. 121. DLRLC
-
- Niciodată n-o să iasă Luna – palidă crăiasă – Să te-nvăluie cu raze. BENIUC, V. 18. DLRLC
- Cînd deschiseră ușa, îi învălui deodată lumina soarelui. SADOVEANU, O. IV 69. DLRLC
- Noaptea învăluia muntele, rece și umedă. C. PETRESCU, S. 219. DLRLC
-
- 1.2. Năpădi. DEX '09 DLRLCsinonime: năpădi
- 1.3. (Despre foc) A arde sau a face să ardă mocnit; a (se) micșora. DEX '09 DEX '98sinonime: micșora
- Dac-am văz’t că nu mai vii, Focul eu învăluii. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. DLRLC
- Focul ardea vioi și cîteodată se învăluia la fîlfîirile vîntului. SADOVEANU, O. VI 247. DLRLC
- Ce vînt! ce vînt! șopti baba clătinînd din cap; uite, îmi învăluie și focul. SADOVEANU, O. I 330. DLRLC
- diferențiere A acoperi (focul) cu un strat de pământ, de cenușă etc., ca să ardă mocnit. DLRLCsinonime: înveli
- diferențiere (Despre foc sau flăcări) A fi expus forței vântului, a fi răscolit de vânt; a se micșora, a scădea în intensitate. DLRLC
-
-
- 2. A cuprinde cu privirea un ansamblu; a privi dintr-o perspectivă îndepărtată, a urmări ceva sau pe cineva de departe sau de sus. DLRLCsinonime: cuprinde
- Mama-n picioare, de lîngă fereastră, mă învăluie într-o căutătură de mîngîiere. VLAHUȚĂ, O. A. 427. DLRLC
-
- 3. A se mișca de colo până colo, a se învârti, a da târcoale. DLRLCsinonime: învârti
- Stoluri de ciori, cîrîind sălbatic, începură să se învăluie peste sat. AGÎRBICEANU, S. P. 30. DLRLC
-
-
- Tinzînd să ajungă a învălui aripa de la deal a dușmanilor lui, își ducea din ce în ce mai iute pîlcul lui de călărime. SADOVEANU, O. VII 11. DLRLC
-
-
- Afară veneau vîntul și ploaia, învăluindu-i-se cu gîndurile. SADOVEANU, N. P. 131. DLRLC
-
etimologie:
- În + val + -ui (influențat semantic de văl). DEX '09 DEX '98