19 definiții pentru alimenta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALIMENTA, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. Tranz. și refl. A (se) aproviziona. 3. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instalații, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. – Din fr. alimenter.

alimenta v [At: HAMANGIU, C. C. 54 / Pzi: ~tez / E: fr alimenter] 1-2 vtr A (se) hrăni. 3-4 vtr (D. o mașină industrială) A (se) aproviziona cu combustibilul sau cu materia primă necesare pentru o bună funcționare. 5 vt (Jur) A acorda mijloace de trai. 6 vt (Fig; d. conflicte, stări neplăcute etc.) A duce la accentuare.

*ALIMENTA (-tez) l. vb. tr. 1 A da hrană: produsele agriculturei alimentează cea mai mare parte a populațiunii noastre 2 A înzestra cu ceva necesar vieții de toate zilele: ~ orașul cu apă 3 fig. A întreține puterea unui lucru, a nu-l lăsa să slăbească: bătrîna se silea să alimenteze slaba lumină a candelei (FIL.) 4 fig. A ajuta la menținerea unor anumite stări sufletești, a le da putere: demagogia alimentează toate pasiunile urîte ale celor inculți 5 ⚖️ A da alimente, mijloace de traiu. II. vb. refl. A se hrăni [fr.].

ALIMENTA, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. Tranz. și refl. A (se) aproviziona. 3. Tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instituții, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. – Din fr. alimenter.

ALIMENTA, alimentez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la ființe) A hrăni. La cămin copiii sînt alimentați cu grijă. 2. A furniza în mod regulat un lucru necesar; a aproviziona cu combustibil sau materie primă. Înainte de a se lumina de ziuă, cu tot viscolul ce se înverșuna, un tren încărcat cobora spre uzină, ca să alimenteze cu minereu furnalele flămînde. CĂLUGĂRU, O. P. 470. Apele cristaline din munte... alimentează rîul tulbure din șes. IBRĂILEANU, A. 77.

ALIMENTA, alimentez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) hrăni. 2. Tranz. A furniza în mod regulat un lucru necesar; a aproviziona. – Fr. alimenter.

ALIMENTA vb. I. 1. tr., refl. A (se) hrăni, a (se) nutri (cu alimente). ♦ tr. A întreține, a menține. 2. tr. A aproviziona cu ceva necesar traiului. ♦ A aproviziona, a da cele necesare pentru funcționare (unui motor, unei mașini etc.). ◊ (Sport) A alimenta cu mingi = a pasa mingile (cuiva), a trimite mingile în direcția unui jucător. [< fr. alimenter, cf. it. alimentare].

ALIMENTA vb. I. tr., refl. a (se) hrăni, a (se) nutri (cu alimente). II. tr. 1. a aproviziona cu ceva necesar traiului. 2. a furniza cele necesare pentru funcționarea unui motor, a unei mașini etc. (< fr. alimenter, lat. alimentare)

alimenta vb. I (fin.) A depune bani într-un cont ◊ „Vlad trebuie neapărat să-și alimenteze contul întrucât a ajuns la roșu.” (din fr. alimenter)

A ALIMENTA ~ez tranz. 1) (ființe, plante) A trata cu alimente, pentru a menține existența; a întreține cu hrană; a hrăni. 2) (mașini, instalații, întreprinderi etc.) A asigura cu cele necesare pentru funcționare sau pentru activitate; a aproviziona. ~ cu combustibil. /<fr. alimenter

alimentà v. 1. a nutri, a da alimente; 2. a întreține: a alimenta focul, ura.

*alimentéz v. tr. (d. aliment; fr. alimenter). Nutresc. Fig. Întrețin, fomentez: demagogiĭ alimentează ura săraculuĭ contra bogatuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alimenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. alimentez, 3 alimentea; conj. prez. 1 sg. să alimentez, 3 să alimenteze

alimenta (a ~) vb., ind. prez. 3 alimentea

alimenta vb., ind. prez. 1 sg. alimentez, 3 sg. și pl. alimentea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALIMENTA vb. v. întreține, menține.

ALIMENTA vb. v. mânca.

ALIMENTA vb. a (se) hrăni, a mînca, a (se) nutri. (Se ~ bine.)

alimenta vb. v. ÎNTREȚINE. MENȚINE.

Intrare: alimenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alimenta
  • alimentare
  • alimentat
  • alimentatu‑
  • alimentând
  • alimentându‑
singular plural
  • alimentea
  • alimentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alimentez
(să)
  • alimentez
  • alimentam
  • alimentai
  • alimentasem
a II-a (tu)
  • alimentezi
(să)
  • alimentezi
  • alimentai
  • alimentași
  • alimentaseși
a III-a (el, ea)
  • alimentea
(să)
  • alimenteze
  • alimenta
  • alimentă
  • alimentase
plural I (noi)
  • alimentăm
(să)
  • alimentăm
  • alimentam
  • alimentarăm
  • alimentaserăm
  • alimentasem
a II-a (voi)
  • alimentați
(să)
  • alimentați
  • alimentați
  • alimentarăți
  • alimentaserăți
  • alimentaseți
a III-a (ei, ele)
  • alimentea
(să)
  • alimenteze
  • alimentau
  • alimenta
  • alimentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alimenta, alimentezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote La cămin copiii sunt alimentați cu grijă. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) aproviziona. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: aproviziona
  • 3. tranzitiv A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instalații, întreprinderi etc. pentru asigurarea funcționării sau activității acestora. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Înainte de a se lumina de ziuă, cu tot viscolul ce se înverșuna, un tren încărcat cobora spre uzină, ca să alimenteze cu minereu furnalele flămînde. CĂLUGĂRU, O. P. 470. DLRLC
    • format_quote Apele cristaline din munte... alimentează rîul tulbure din șes. IBRĂILEANU, A. 77. DLRLC
    • 3.1. sport A alimenta cu mingi = a pasa mingile (cuiva), a trimite mingile în direcția unui jucător. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.