opțiuni
  • info

15 definiții pentru nutri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NUTRI, nutresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A da de mâncare sau a mânca; a (se) hrăni, a (se) alimenta. ♦ Tranz. A procura cuiva hrană (și alte mijloace de existență); a întreține pe cineva (cu mâncare). 2. Tranz. Fig. A întreține, a cultiva o idee, un sentiment. – Din lat. nutrire.

NUTRI, nutresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A da de mâncare sau a mânca; a (se) hrăni, a (se) alimenta. ♦ Tranz. A procura cuiva hrană (și alte mijloace de existență); a întreține pe cineva (cu mâncare). 2. Tranz. Fig. A întreține, a cultiva o idee, un sentiment. – Din lat. nutrire.

nutri [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvp) năt~, not~ / Pzi: ~resc / E: lat nutrire] 1-2 vtr A (se) hrăni. 3 vt A întreține pe cineva cu mâncare. 4 vt A procura hrană sau alte mijloace de existență. 5 vt (Fig) A avea, a întreține o idee, un sentiment etc.

NUTRI, nutresc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la ființe) A hrăni, a alimenta, a da de mîncare. Mă nutrește și mă adapă. RETEGANUL, P. II 14. Ființe, lighioane... Ș-au găsit mormîntul În marea adîncime Și monștri au nutrit? ALEXANDRESCU, M. 178. ◊ Refl. Pribegea copila... nutrindu-se cu zmeură, mure, alune. RETEGANUL, P. V 18. ♦ A sătura, a potoli foamea. Fata cea mai mare nutrea curtea cu o pîne, iar cea mijlocie o îmbrăca cu un fus de tort. RETEGANUL, P. II 26. ♦ A întreține cu mîncare, a procura hrană sau alte mijloace de existență. Această lavră nutrește la o mie cinci sute monahi. NEGRUZZI, S. I 214. 2. Fig. (Cu privire la idei, sentimente) A întreține, a cultiva. Nu mai nutreau nădejdea că le va asculta, că le va lua petițiile și le va spune un cuvînt bun. PAS, Z. III 161. Își descoperiră unul altuia dragostea ce o nutreau. BOTA, P. 100.

NUTRI vb. IV. 1. tr., refl. A (se) hrăni. 2. tr. (Fig.) A simți, a avea, a întreține anumite sentimente. [P.i. nutresc. / < lat. nutrire].

NUTRI vb. I. tr., refl. a (se) hrăni. II. tr. (fig.) a cultiva, a avea un anumit sentiment, gând etc. (< lat. nutrire)

A NUTRI ~esc tranz. 1) (ființe, plante) A face să-și mențină existența fizică dând hrană; a susține prin nutriție; a hrăni; a alimenta. 2) fig. (idei, sentimente, gânduri) A cultiva cu perseverență în sinea sa, neexteriorizând. /<lat. nutrire

nutrì v. a hrăni. [Lat. NUTRIRE].

nătri[1] v vz nutri modificată

  1. În original, greșit tipărit: nătvi. O confirmă și definiția principală și ordonarea alfabetică a cuv. — LauraGellner

notri v vz nutri

* nutrésc v. tr. (lat. nŭtrire, cl. nû-; it. nu-, pv. noirir, fr. nourrir, sp. nodrir). Hrănesc, daŭ mîncare. Fig. Întrețin, alimentez: a nutri poporu cu palavre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nutri (a ~) (desp. nu-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutresc, 3 sg. nutrește; imperf. 1 nutream; conj. prez. 1 sg. să nutresc, 3 să nutrească

nutri (a ~) (nu-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutresc, imperf. 3 sg. nutrea; conj. prez. 3 să nutrească

nutri vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutresc, imperf. 3 sg. nutrea.; conj. prez. 3 sg. și pl. nutrească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NUTRI vb. 1. v. mânca. 2. v. avea.

NUTRI vb. 1. a (se) alimenta, a (se) hrăni, a mînca. (Se ~ consistent.) 2. a avea, a purta. (~ cele mai bune sentimente pentru...)

Intrare: nutri
  • silabație: nu-tri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nutri
  • nutrire
  • nutrit
  • nutritu‑
  • nutrind
  • nutrindu‑
 singular plural
  • nutrește
  • nutriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nutresc
 (să)
  • nutresc
  • nutream
  • nutrii
  • nutrisem
a II-a (tu)
  • nutrești
 (să)
  • nutrești
  • nutreai
  • nutriși
  • nutriseși
a III-a (el, ea)
  • nutrește
 (să)
  • nutrească
  • nutrea
  • nutri
  • nutrise
plural I (noi)
  • nutrim
 (să)
  • nutrim
  • nutream
  • nutrirăm
  • nutriserăm
  • nutrisem
a II-a (voi)
  • nutriți
 (să)
  • nutriți
  • nutreați
  • nutrirăți
  • nutriserăți
  • nutriseți
a III-a (ei, ele)
  • nutresc
 (să)
  • nutrească
  • nutreau
  • nutriră
  • nutriseră
nătri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
notri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nutri, nutrescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A da de mâncare sau a mânca; a (se) hrăni, a (se) alimenta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: alimenta hrăni mânca
    • format_quote Mă nutrește și mă adapă. RETEGANUL, P. II 14. DLRLC
    • format_quote Ființe, lighioane... Ș-au găsit mormîntul În marea adîncime Și monștri au nutrit? ALEXANDRESCU, M. 178. DLRLC
    • format_quote Pribegea copila... nutrindu-se cu zmeură, mure, alune. RETEGANUL, P. V 18. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A potoli foamea. DLRLC
      sinonime: sătura
      • format_quote Fata cea mai mare nutrea curtea cu o pîne, iar cea mijlocie o îmbrăca cu un fus de tort. RETEGANUL, P. II 26. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A procura cuiva hrană (și alte mijloace de existență); a întreține pe cineva (cu mâncare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Această lavră nutrește la o mie cinci sute monahi. NEGRUZZI, S. I 214. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A întreține, a cultiva o idee, un sentiment. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nu mai nutreau nădejdea că le va asculta, că le va lua petițiile și le va spune un cuvînt bun. PAS, Z. III 161. DLRLC
    • format_quote Își descoperiră unul altuia dragostea ce o nutreau. BOTA, P. 100. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.