12 definiții pentru cetățenie
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CETĂȚENIE s. f. Condiția juridică de cetățean, situația de cetățean. – Cetățean + suf. -ie.
CETĂȚENIE s. f. Condiția juridică de cetățean, situația de cetățean. – Cetățean + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cetățenie sf [At: DICȚ. / Pl: ~ii / E: cetățean + -ie] 1 Calitate de cetățean. 2 Drept de cetățean (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CETĂȚENIE s. f. Calitate, drept de cetățean. A dobîndi cetățenia. ▭ Cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie, indiferent de sex, naționalitate, rasă, religie sau grad de cultură, li se poate acorda la cerere cetățenia Republicii Populare Romîne. B. O. 1952, 38. La o mică depărtare... unde era antica Sigibida, s-au găsit tablele de aramă... pe care se află mai multe nume de soldați, cărora li se acorda dreptul de cetățenie. GHICA, S. 162.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CETĂȚENIE s. f. Calitate, drept de cetățean. – Din cetățean + suf. -ie.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CETĂȚENIE f. Drept juridic de cetățean; calitatea de a fi cetățean. A acorda ~. A dobândi ~. ◊ Dublă ~ stare de a fi cetățean a două state. [Art. cetățenia; G.-D. cetățeniei; Sil. -ni-e] /cetățean + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cetățenie f. calitatea, drepturile de cetățean.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cetățeníe f. (d. cetățean). Calitatea de cetățean al statuluĭ, indigenat, naturalizare, împămîntenire, supușie: supt Caracalla, cetățenia fu acordată tuturor locuitorilor imperiuluĭ roman.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cetățenie s. f., art. cetățenia, g.-d. art. cetățeniei; pl. cetățenii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cetățenie s. f., art. cetățenia, g.-d. art. cetățeniei; pl. cetățenii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cetățenie s. f., art. cetățenia, g.-d. art. cetățeniei; pl. cetățenii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CETĂȚENIE s. (JUR.) supușenie, (impr.) naționalitate. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CETĂȚENIE s. (JUR.) supușenie, (impr.) naționalitate. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cetățenie, cetățeniisubstantiv feminin
- 1. Condiția juridică de cetățean, situația de cetățean. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: naționalitate supușenie
- A dobândi cetățenia. DLRLC
- Cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie, indiferent de sex, naționalitate, rasă, religie sau grad de cultură, li se poate acorda la cerere cetățenia Republicii Populare Romîne. B. O. 1952, 38. DLRLC
- La o mică depărtare... unde era antica Sigibida, s-au găsit tablele de aramă... pe care se află mai multe nume de soldați, cărora li se acorda dreptul de cetățenie. GHICA, S. 162. DLRLC
- 1.1. Dublă cetățenie = stare de a fi cetățean a două state. NODEX
-
etimologie:
- Cetățean + -ie. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.