15 definiții pentru supușenie
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPUȘENIE s. f. (Înv.) 1. Supunere, ascultare. 2. Faptul de a se bucura de cetățenia unei țări sau de protecția juridică specială a unei țări. – Supus + suf. -enie.
supușenie sf [At: CADE / E: supus + -enie] 1-2 Cetățenie (1-2). 3 (Rar) Supunere (8). 4 (Pex) Slugărnicie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPUȘENIE s. f. 1. Supunere, ascultare. 2. Faptul de a se bucura de cetățenia unei țări sau de protecția juridică specială a unei țări. – Supus + suf. -enie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
SUPUȘENIE s. f. Faptul de a se bucura de cetățenia unei țări sau de protecția juridică specială a unei țări.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUPUȘENIE f. 1) Caracter supus. 2) înv. Situație a unei persoane supuse unei țări; cetățenie. /supus + suf. ~enie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
supușie sf [At: XENOPOL, I. R. IV, 150 / E: supus + -ie] 1 (Îvr) Situația țăranului supus (16). 2 Dependență (2). 3-6 Supușenie (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
supușíe f. (d. supus). Calitatea de supus, naționalitate: supușia românească. – Și -șénie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
supușenie (înv.) (desp. -ni-e) s. f., art. supușenia (desp. -ni-a), g.-d. supușenii, art. supușeniei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
supușenie (înv.) (-ni-e) s. f., art. supușenia (-ni-a), g.-d. supușenii, art. supușeniei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
supușenie s. f. (sil. -ni-e), art. supușenia (sil. -ni-a), g.-d. supușenii, art. supușeniei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
supușenie, -niei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUPUȘENIE s. (JUR.) cetățenie, (impr.) naționalitate. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUPUȘENIE s. v. ascultare, cumințenie, docilitate, supunere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUPUȘENIE s. (JUR.) cetățenie, (impr.) naționalitate. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
supușenie s. v. ASCULTARE. CUMINȚENIE. DOCILITATE. SUPUNERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
supușenie, supușeniisubstantiv feminin
- 1. Ascultare, cumințenie, docilitate, supunere. DEX '09 DEX '98sinonime: ascultare cumințenie docilitate supunere
- 2. Faptul de a se bucura de cetățenia unei țări sau de protecția juridică specială a unei țări. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cetățenie naționalitate
etimologie:
- Supus + -enie. DEX '98 DEX '09