12 definiții pentru condamnat (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONDAMNAT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osândită printr-o sentință judecătorească. – V. condamna.

CONDAMNAT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osândită printr-o sentință judecătorească. – V. condamna.

condamnat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: condamna] (Rar) 1-2 Condamnare (1-2).

CONDAMNAT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osîndită printr-o sentință judecătorească. Aș fi vrut să-i spun că de un an și jumătate viața mea e o viață de spion și condamnat. CAMIL PETRESCU, P. 150.

CONDAMNAT, -Ă s.m. și f. Osîndit, pedepsit (printr-o sentință judecătorească). [< condamna].

CONDAMNAT, -Ă s. m. f. osândit (printr-o hotărâre judecătorească). (< condamna)

CONDAMNAT ~tă (~ți ~te) m. și f. Persoană supusă la o pedeapsă prin judecată; persoană care ispășește o pedeapsă. /v. a condamna

condamnat a. și m. cel în contra căruia s’a rostit o condamnare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!condamnat adj. m., s. m., pl. condamnați; adj. f., s. f. condamna, pl. condamnate corectat(ă)

condamnat s. m., pl. condamnați

condamnat s. m., pl. condamnați

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONDAMNAT adj., s. 1. adj. (JUR.) osândit, pedepsit, (înv.) certat. (Persoană ~.) 2. s. (JUR.) deținut, ocnaș, osândit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar. (Un ~ recalcitrant.) 3. adj. v. incurabil.

CONDAMNAT adj., s. 1. adj. (JUR.) osîndit, pedepsit, (înv.) certat. (Persoană ~.) 2. s. (JUR.) deținut, ocnaș, osîndit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar. (Un ~ recalcitrant.) 3. adj. incurabil, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)

Intrare: condamnat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • condamnat
  • condamnatul
  • condamnatu‑
plural
  • condamnați
  • condamnații
genitiv-dativ singular
  • condamnat
  • condamnatului
plural
  • condamnați
  • condamnaților
vocativ singular
  • condamnatule
  • condamnate
plural
  • condamnaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

condamnat, condamnațisubstantiv masculin
condamna, condamnatesubstantiv feminin
condamnat, condamnaadjectiv

  • 1. (Persoană) care a fost osândită printr-o sentință judecătorească. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aș fi vrut să-i spun că de un an și jumătate viața mea e o viață de spion și condamnat. CAMIL PETRESCU, P. 150. DLRLC
etimologie:
  • vezi condamna DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.