9 definiții pentru cununat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUNUNAT, -Ă, cununați, -te, adj. Căsătorit după ritualul religios. – V. cununa.
cununat1 sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: cununa] 1-2 Cununie (1-2). 3 Cununare (3). 4 (Înv; pan) Împrejmuire. 5 (Înv) Ocrotire. 6 (Înv) Împodobire. 7 (Înv; pex) Răsplătire. 8 (Înv) Răscumpărare. 9-14 Cununare (6-11). 15 (Înv) Încoronare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cununat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 169/1 / Pl: ~ați, ~e / E: cununa] 1 Cu cunună pe cap Si: (înv) încoronat. 2 Căsătorit. 3 (Pfm; îe) A nu fi ~ cu cineva (sau cu nimeni) A nu avea nici o obligație morală față de cineva. 4 (Înv; pan) împrejmuit2. 5 (Înv) Ocrotit2. 6 (Înv) Împodobit drept recompensă. 7 (Înv) Recunoscut drept erou. 8 (Înv) Răsplătit2. 9 (Înv) Răscumpărat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUNUNAT, -Ă, cununați, -te, adj. Căsătorit (după ritualul religios). – V. cununa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CUNUNAT, -Ă, cununați, -te, adj. Căsătorit (după ritualul religios).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cununat a. unit prin cununie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cununát și (Trans. nord) curunát, -ă adj. Căsătorit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CUNUNAT adj. căsătorit, (pop. și fam.) căpătuit. (Femeie ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUNUNAT adj. căsătorit, (pop. și fam.) căpătuit. (Femeie ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cununat, cununatăadjectiv
etimologie:
- cununa DEX '98 DEX '09