opțiuni
  • info

9 definiții pentru hulire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HULIRE s. f. (Pop.) Acțiunea de a huli și rezultatul ei; calomniere. – V. huli.

hulire sf [At: ALECSANDRI, P. II, 469 / Pl: ~ri / E: huli] (Îoc lăudare] 1 Vorbe de ocară Si: hulit1 (1), hulitură (1). 2 Vorbe de rău despre cineva Si: hulit1 (2), hulitură (2). 3 Batjocorire. 4 Înjosire a cuiva în ochii altora Si: hulit1 (4), hulitură (4). 5 Calomniere. 6 (Pex) Defăimare. 7 Blasfemiere a ceva considerat sfânt Si: hulit1 (7), hulitură (7). 8 (Pex) Disprețuire.

HULIRE, huliri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a huli și rezultatul ei; calomniere. – V. huli.

HULIRE, huliri, s. f. Acțiunea de a huli; ocară, batjocură; p. ext. bîrfire, defăimare, calomniere. O creațiune artistică e prea multilaterală ca să poată fi caracterizată numai prin laude sau prin huliri. GHEREA, ST. CR. I 17. Acum, în loc de arme curate, lucitoare, Eu văd că se preferă hulirea mînjitoare. ALECSANDRI, P. III 469.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hulire s. f., g.-d. art. hulirii

hulire s. f., g.-d. art. hulirii

hulire s. f., g.-d. art. hulirii; pl. huliri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HULIRE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.

hulire s. v. BÎRFĂ. BÎRFEALĂ. BÎRFIRE. BÎRFIT. CALOMNIE. CALOMNIERE. CLEVETEALĂ. CLEVETIRE. CLEVETIT. DEFĂIMARE. DENIGRARE. DISCREDITARE. PONEGREALĂ. PONEGRIRE. ȘOAPTĂ.

Intrare: hulire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulire
  • hulirea
plural
  • huliri
  • hulirile
genitiv-dativ singular
  • huliri
  • hulirii
plural
  • huliri
  • hulirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hulire, hulirisubstantiv feminin

  • 1. popular Acțiunea de a huli și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: batjocură bârfire calomniere defăimare ocară
    • format_quote O creațiune artistică e prea multilaterală ca să poată fi caracterizată numai prin laude sau prin huliri. GHEREA, ST. CR. I 17. DLRLC
    • format_quote Acum, în loc de arme curate, lucitoare, Eu văd că se preferă hulirea mînjitoare. ALECSANDRI, P. III 469. DLRLC
etimologie:
  • vezi huli DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.