10 definiții pentru irosire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IROSIRE, irosiri, s. f. Acțiunea de a (se) irosi; împrăștiere încetul cu încetul; risipire, cheltuire (excesivă și inutilă). – V. irosi.
IROSIRE, irosiri, s. f. Acțiunea de a (se) irosi; împrăștiere încetul cu încetul; risipire, cheltuire (excesivă și inutilă). – V. irosi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
irosire sf [At: (a. 1835) URICARIUL VIII, 141 / V: ier~ / Pl: ~ri / E: irosi] 1 Prelingere a unor lichide Si: irosit1 (1). 2 Împrăștiere în exces și fără folos. 3 (Fig) Depunere de eforturi mari și inutile într-o anumită direcție. 4 Pierdere. 5 (Îrg) Surpare a unei case.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IROSIRE, irosiri, s. f. Acțiunea de a (se) irosi; iroseală. Graba, lucrul de mîntuială, neatenția duc întotdeauna la irosirea materiei prime, la pierderea de timp, deci la scumpirea produselor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2786.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ierosire1 sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: ierosi1] (Rel) Învestire a cuiva cu darul preoției.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ierosire2 sf vz irosire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
irosire s. f., g.-d. art. irosirii; pl. irosiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
irosire s. f., g.-d. art. irosirii; pl. irosiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
irosire s. f., g.-d. art. irosirii; pl. irosiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IROSIRE s. 1. v. cheltuire. 2. iroseală, pierdere, risipă, risipire, (pop.) prăpădire. (O enormă ~ de timp pentru...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IROSIRE s. 1. aruncare, azvîrlire, cheltuire, risipire, zvîrlire, (reg.) părăduire, (fig.) păpare, tocare, tocat. (~ banilor pe toate fleacurile.) 2. iroseală, pierdere, risipă, risipire, (pop.) prăpădire. (O enormă ~ de timp pentru...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
irosire, irosirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) irosi; împrăștiere încetul cu încetul; cheltuire (excesivă și inutilă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Graba, lucrul de mîntuială, neatenția duc întotdeauna la irosirea materiei prime, la pierderea de timp, deci la scumpirea produselor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2786. DLRLC
-
etimologie:
- irosi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.