23 de definiții pentru lighioană
din care- explicative (14)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LIGHIOANĂ, lighioane, s. f. 1. Animal (sălbatic). ♦ Spec. Pasăre de curte; orătanie. ♦ Spec. Insectă, gâză (vătămătoare). 2. Fig. Epitet dat unui om de nimic; mișel. ♦ Calificativ glumeț dat unui copil sau unui om matur. [Var.: lighioaie s. f.] – Din sl. legeonŭ.
lighioană sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 60 / V: (reg) ~aie, ~on sm, ligioaie, ligi~ / Pl: ~ne și (pop) ~oni / E: slv лєгєонъ] 1-2 (Adesea cu determinări prt sau dep) Animal (sălbatic) Si: babă, dihanie, fiară. 3-4 (Spc) Insectă (dăunătoare). 5 (Spc; mpl) Vietate care trăiește pe lângă casa omului. 6 (Spc; mpl) Pasăre. 7 Om ticălos. 8 Om străin. 9 (Gmț) Apelativ pentru un copil sau, rar, pentru un om matur.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LIGHIOANĂ, lighioane, s. f. 1. Animal (sălbatic). ♦ Spec. Pasăre de curte; orătanie. ♦ Spec. Insectă, gâză (vătămătoare). 2. Fig. Termen injurios dat unui om de nimic; mișel. ♦ Calificativ glumeț dat unui copil sau unui om matur. [Var.: lighioaie s. f.] – Din sl. legeonŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
LIGHIOANĂ, lighioane, s. f. 1. Animal, (mai ales) animal sălbatic. V. dihanie, fiară, jivină. Toate lighioanele [bălții]... de la adîncuri suiau în zig-zaguri. SADOVEANU, N. F. 74. Lighioanele din codri, din văzduhuri și din apă Vin la tine totdeauna de te-ajută și te scapă. EFTIMIU, Î. 47. Multe lighioane... mai încap Și-n lumea asta! VLAHUȚĂ, O. A. 88. Balauri înveninați, scorpii groaznice la vedere, lupi nesățioși... toate lighioanele cele mai primejdioase stau tolănite pe iarbă verde și dormeau. POPESCU, B. II 22. ♦ (Mai ales la pl.) Vietăți care trăiesc pe lîngă casă, (în special) păsări de curte, orătănii. Au să fure și din tainul lighioanelor. STĂNOIU, C. I. 62. ◊ (Cu sens colectiv) Toată lighioana, măcar și cea mai proastă, Cîine sadea îmi zice. ALEXANDRESCU, M. 322. ♦ Insectă, gîză (îndeosebi vătămătoare). 2. Fig. Calificativ disprețuitor dat unui om de nimic, mișel. Cum se cheamă această lighioană Cu purpură pe umeri, pe cap purtînd coroană? MACEDONSKI, O. I 166. Nu mă mai încred în lighioanele aste fățarnice. ALECSANDRI, T. 1677. ♦ Calificativ glumeț dat unui copil sau (mai rar) unui om matur. Se scarpină cu o mînă după ureche și cu alta leagănă lighioana care s-a trezit și scîncește. PAS, Z. I 196. – Pronunțat: -ghi-oa-. - Pl. și: lighioni (VISSARION, B. 86). – Variantă: lighioaie, lighioi (SADOVEANU, N. F. 65, DELAVRANCEA, H. T. 34, CREANGĂ, A. 37, ALECSANDRI, T. 532), s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LIGHIOANĂ ~e f. 1) Animal sălbatic; dihanie; jigodie; jiganie; jivină. 2) Pasăre de curte; orătanie. 3) fig. Om josnic; mișel. [G.-D. lighioanei; Sil. -ghi-oa-] /cf. sl. legeonu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lighioană f. 1. animal, mai ales necurat: lighioane de pureci; fig. lighioanele astea fățarnice ce se numesc oameni AL.; 2. calificativ dat popoarelor străine și dușmane; 3. în Oltenia: păsări de curte. [Lighioană, adică legiune de demoni, e unul din numele necuratului: termenul e luat din Sf. Scriptură: leghionul dimonilor].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LIGHIOAIE s. f. v. lighioană.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LIGHIOAIE s. f. v. lighioană.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LIGHIOAIE s. f. v. lighioană.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lighioaie sf vz lighioană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lighioaie sf vz lighioană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lighion sm vz lighioană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ligioaie sf vz lighioană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ligioană sf vz lighioană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
livioană sf vz lighioană
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lighioae f. pop. lighioană.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lighioáĭe f., pl. oĭ saŭ tot oaĭe, și lighioánă (oa duft.) f., pl. e (d. legheon, adică „legheoanele de jivine”). Fam. Animal (saŭ și om) de aspect straniu, dihanie, jiganie: multe lighioĭ maĭ sînt pe fața pămîntuluĭ!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lighioană (pop.) (desp. -ghi-oa-) s. f., g.-d. art. lighioanei; pl. lighioane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lighioană (pop.) (-ghi-oa-) s. f., g.-d. art. lighioanei; pl. lighioane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lighioană s. f. (sil. -ghi-oa-), g.-d. art. lighioanei; pl. lighioane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lighioană
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
lighioană, -ne.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LIGHIOANĂ s. 1. v. fiară. 2. v. animal.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LIGHIOANĂ s. 1. bestie, dihanie, fiară, jivină, sălbăticiune, (pop.) gadină, jiganie, (reg.) ciută, sălbăticie, sălbăticime, (Transilv. și Mold.) gad, (Transilv.) sălbăticitură. (În pădure trăiau multe ~.) 2. animal, creatură, dobitoc, făptură, ființă, necuvîntător, vietate, viețuitoare, (înv.) dihanie, săzdanie, (fig.) suflare, (înv. fig.) zidire, ziditură. (~ din natură. )
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
lighioană (lighioane), s. f. – Bestie, animal, dihanie. – Var. lighioaie. Deformare populară a lui leghion, s. n. (înv., legiune), din ngr. λεγεών (Tiktin; Candrea), parțial prin intermediul sl. legeonŭ. Pl. leghioae „legiuni” există încă de la Dosoftei (sec. XVII); de la el s-a format sing. regresiv reprezentat de var. Alte explicații sînt fantastice: din ngr. ἄλογα εϊνα „vietăți mici” (Cihac, II, 669) sau în loc de *lighian < libian (Bogrea, Dacor., IV, 828). Semantismul se explică prin înțelesul intermediar de „demon”, plecînd de la expresia leghioane de draci, frecventă în literatura religioasă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ligioană, -e, s.f. – Animal sălbatic. „Grecii au împrumutat, sub forma legheon, cuvântul lat. legio ”legiune„; printr-o figură de stil, în textele creștine s-a vorbit de legheoanele pădurii, înțelegându-se prin aceasta marea mulțime a animalelor sălbatice. Textul a fost reprodus în română, iar cititorii au înțeles că lighioane înseamnă ”animale sălbatice„, sens pe care cuvântul l-a păstrat până azi” (Graur 1972: 135).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: li-ghi-oa-nă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F129) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F132) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F59) Surse flexiune: DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
lighioană, lighioanesubstantiv feminin
-
- Toate lighioanele [bălții]... de la adîncuri suiau în zig-zaguri. SADOVEANU, N. F. 74. DLRLC
- Lighioanele din codri, din văzduhuri și din apă Vin la tine totdeauna de te-ajută și te scapă. EFTIMIU, Î. 47. DLRLC
- Multe lighioane... mai încap Și-n lumea asta! VLAHUȚĂ, O. A. 88. DLRLC
- Balauri înveninați, scorpii groaznice la vedere, lupi nesățioși... toate lighioanele cele mai primejdioase stau tolănite pe iarbă verde și dormeau. POPESCU, B. II 22. DLRLC
- 1.1. Pasăre de curte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: orătanie
- Au să fure și din tainul lighioanelor. STĂNOIU, C. I. 62. DLRLC
- Toată lighioana, măcar și cea mai proastă, Cîine sadea îmi zice. ALEXANDRESCU, M. 322. DLRLC
-
-
- 2. Epitet dat unui om de nimic. DEX '09 DLRLCsinonime: mișel
- Cum se cheamă această lighioană Cu purpură pe umeri, pe cap purtînd coroană? MACEDONSKI, O. I 166. DLRLC
- Nu mă mai încred în lighioanele aste fățarnice. ALECSANDRI, T. 1677. DLRLC
- 2.1. Calificativ glumeț dat unui copil sau unui om matur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se scarpină cu o mînă după ureche și cu alta leagănă lighioana care s-a trezit și scîncește. PAS, Z. I 196. DLRLC
-
-
etimologie:
- legeonŭ DEX '98 DEX '09