19 definiții pentru locație / locațiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOCAȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. 3. Un loc anume, precis determinat. [Var.: locațiune s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis, engl. location.[1][2]

  1. De remarcat acceptarea sensului 3., „loc precis determinat”. — cata
  2. De remarcat că echipa care a redactat DEX 09 a introdus un cuvânt nou, calchiat după engleză, printre sensurile unui cuvânt mai vechi, împrumutat din franceză și latină. Altfel spus, sensul 3 trebuie tratat ca un cuvânt separat. — Alexutsu

locație sf [At: COSTINESCU / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr location, lat locatio, -onis] 1-2 (Dare sau) luare în folosință temporară a unui bun mobil sau imobil în schimbul unei plăți Si: arendare (1-2), închiriere, (îvp) năimire. 3 (Îvr) Închiriere a unui loc (1). 4 Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. 5s) Taxă de ~ Taxă care se plătește drept sancțiune pentru depășirea termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată, a autovehiculelor sau a vapoarelor de marfă din porturi. 6 (Jur) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat, în schimbul unei sume de bani Si: concesiune (1). 7 (Pex) Bunuri care fac obiectul unei concesiuni. 8 (Mrn) Determinare a poziției unei nave în larg. 9 (Asr) Așezare într-un anumit loc sau într-o anumită ordine Si: aranjare (1), dispunere, (înv) orânduire (1). corectat(ă)

LOCAȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locațiune s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis.

LOCAȚIE, locații, s. f. Luare în folosință, angajare pentru un timp determinat în anumite condiții; închiriere. ♦ Chirie plătită pentru un lucru luat în folosință. – Variantă: locațiune (pronunțat -ți-u-) s. f.

LOCAȚIE s.f. 1. (Jur.) Luare în folosință pentru un timp determinat și în anumite condiții; formă de contract de închiriere. 2. Taxă plătită pentru un lucru luat în folosință; chirie. ◊ Taxă de locație = sancțiune bănească în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 3. (Mar.) Determinare a poziției unei nave în larg. [Var. locațiune s.f. / cf. fr. location, lat. locatio].

LOCAȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru un lucru luat în folosință. ◊ Taxă de ~ = sancțiune bănească în caz de depășire a termenului de încărcare sau descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. Determinare a poziției unei nave în larg. 3. (inform.) ~ de memorie = zonă a memoriei unui calculator electronic al cărei conținut poate fi folosit în timpul rulării unui program. 4. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure celeilalte, în schimbul unei anumite sume, folosința unui lucru pentru un timp determinat. (cf. fr. location, lat. locatio)

LOCAȚIE ~i f. 1) Situație de luare sau de dare în chirie; închiriere. 2) Sumă plătită la intervale regulate pentru închirierea unui apartament sau a unui obiect; taxă de închiriere. 3) jur. Contract de închiriere. 4): Taxă de ~ sumă plătită, ca sancțiune, pentru depășirea termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor sau a autovehiculelor. [G.-D. locației; Sil. -ți-e] /<fr. location, lat. locatio, ~onis

LOCAȚIUNE s. f. v. locație.

LOCAȚIUNE s. f. v. locație.

LOCAȚIUNE s. f. v. locație.

locațiune sf vz locație

LOCAȚIUNE s.f. v. locație.

locați(un)e f. 1. dare sau luare cu chirie: locațiunea unei case; 2. prețul chiriei: a-și plăti locațiunea.

*locațiúne f. (lat. locátio, -ónis. V. aloc, relocațiune). Jur. Acțiunea de a închiria (dînd saŭ luînd). Chirie, prețu închirieriĭ: a plăti locațiunea. – Și -áție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

locație (jur.; loc) (desp. -ți-e) s. f., art. locația (desp. -ți-a), g.-d. art. locației; pl. locații, art. locațiile (desp. -ți-i-) (locație de gestiune)

locație (-ți-e) s. f., art. locația (-ți-a), g.-d. art. locației; pl. locații, art. locațiile (-ți-i-)

locație s. f. (sil. -ți-e), art. locația (sil. -ți-a), g.-d. art. locației; pl. locații, art. locațiile (sil. -ți-i-)

+locațiune (jur.: închiriere; contract) (desp. -ți-u-) s. f., art. locațiunea, g.-d. art. locațiunii; pl. locațiuni (contract de ~, dare în ~, drept de ~)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LOCAȚIE s. 1. v. închiriere. 2. v. chirie.

LOCAȚIE s. 1. închiriere, (înv. și reg.) năimeală. (~ unei camere, unei nave.) 2. (concr.) chirie, (înv. și reg.) năiem, năimeală, simbrie, (Transilv.) tapșă. (Plătește ~ pentru casă.)

Intrare: locație / locațiune
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • locație
  • locația
plural
  • locații
  • locațiile
genitiv-dativ singular
  • locații
  • locației
plural
  • locații
  • locațiilor
vocativ singular
plural
locațiune substantiv feminin
  • silabație: -ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • locațiune
  • locațiunea
plural
  • locațiuni
  • locațiunile
genitiv-dativ singular
  • locațiuni
  • locațiunii
plural
  • locațiuni
  • locațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

locație, locații / locațiune, locațiunisubstantiv feminin

  • 1. Închiriere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: închiriere
    • 1.1. Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: chirie
      • 1.1.1. Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Un loc anume, precis determinat. DEX '09
  • 3. marină Determinare a poziției unei nave în larg. DN
  • 4. informatică Locație de memorie = zonă a memoriei unui calculator electronic al cărei conținut poate fi folosit în timpul rulării unui program. MDN '00
  • 5. științe juridice (în) sintagmă Contract de locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. DEX '09 MDN '00
  • comentariu Forma locațiune se folosește pentru sensurile (1.) și (5.). DOOM 3
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.