10 definiții pentru preacurat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREACURAT, -Ă, preacurați, -te, adj. Curat (din punct de vedere moral), neprihănit, imaculat. ♦ (Substantivat, f. art.) Maica Domnului, Fecioara Maria. – Prea + curat.

PREACURAT, -Ă, preacurați, -te, adj. Curat (din punct de vedere moral), neprihănit, imaculat. ♦ (Substantivat, f. art.) Maica Domnului, Fecioara Maria. – Prea + curat.

preacurat, ~ă [At: CORESI, EV. 138 / S și: prea curat, prea-curat / V: (îrg) prec~ / Pl: ~ați, ~e / E: prea + curat] 1-2 sfa, a (Fecioara Maria) care este cu totul lipsit(ă) de păcate Si: imaculat, neprihănit. 3 a (Fig) Curat din punct de vedere moral. 4 a Care reflectă o stare de curățenie morală ireproșabilă. 5 a (Nob) Cu totul lipsit de murdărie.

PREACURAT, -Ă adj. (Mai ales ca epitet dat Maicii Domnului) Curat, neprihănit. Ce pumni, ce pumni, maică preacurată! De cînd sînt, n-am văzut așa pumni! CONTEMPORANUL, VII 203. ◊ (Substantivat) Așa... vă treceți bieți bătrîni, Cu rugi la preacurata, Și plînge mama pe ceaslov, Și-n barbă plînge tata. GOGA, P. 33.

PREACURAT ~tă (~ți, ~te) rel. Care este moralmente curat. /prea + curat

precurat, ~ă a vz preacurat

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

preacurat adj. m., pl. preacurați; f. preacura, pl. preacurate

preacurat adj. m., pl. preacurați; f. preacurată, pl. preacurate

preacurat adj. → curat

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREACURAT adj. v. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, virginal.

preacurat adj. v. CANDID. CAST. FECIORELNIC. FECIORESC. INOCENT. NEPRIHĂNIT. NEVINOVAT. PUDIC. VIRGIN. VIRGINAL.

Intrare: preacurat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preacurat
  • preacuratul
  • preacuratu‑
  • preacura
  • preacurata
plural
  • preacurați
  • preacurații
  • preacurate
  • preacuratele
genitiv-dativ singular
  • preacurat
  • preacuratului
  • preacurate
  • preacuratei
plural
  • preacurați
  • preacuraților
  • preacurate
  • preacuratelor
vocativ singular
  • preacuratule
  • preacurate
  • preacura
  • preacurato
plural
  • preacuraților
  • preacuratelor
precurat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precurat
  • precuratul
  • precuratu‑
  • precura
  • precurata
plural
  • precurați
  • precurații
  • precurate
  • precuratele
genitiv-dativ singular
  • precurat
  • precuratului
  • precurate
  • precuratei
plural
  • precurați
  • precuraților
  • precurate
  • precuratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

preacurat, preacuraadjectiv

etimologie:
  • Prea + curat DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.