opțiuni
  • info

15 definiții pentru scund

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCUND, -Ă, scunzi, -de, adj. (Despre ființe) De statură mică; scurt, mărunt. ♦ (Despre lucruri) De înălțime mică, puțin înalt; jos. – Din sl. skondŭ.

SCUND, -Ă, scunzi, -de, adj. (Despre ființe) De statură mică; scurt, mărunt. ♦ (Despre lucruri) De înălțime mică, puțin înalt; jos. – Din sl. skondŭ.

scund, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 9v/14 / Pl: ~nzi, ~e / E: slv скѫдъ] 1 (Îoc înalt) Care are o înălțime sub cea obișnuită Si: mărunt, mic, scurt (10), jos, (îvp) puțin, (reg) picinog. 2 (Nob; d. ape) De mică adâncime.

SCUND, -Ă, scunzi, -de, adj. Mic de stat; scurt, mărunt. Cum ocoleam gospodăria mănăstioarei... zărirăm... o femeie scundă. SADOVEANU, O. VII 267. Înaintă, legănîndu-și trupul scund și vîrtos. C. PETRESCU, C. V. 186. E cu vreo două degete mai scund ca dînsa. REBREANU, I. 85. ♦ (Despre construcții și elemente ale construcțiilor) Puțin înalt, puțin ridicat de la pămînt; jos. Se așeză pe gardul scund. DUMITRIU, N. 64. Pe ușa scundă... a ieșit un om mărunt. SADOVEANU, A. L. 14. Din cînd în cînd auzi cîte un strop picurînd din tavanul scund. VLAHUȚĂ, R. P. 103.

SCUND ~dă (~zi, ~de) 1) (despre ființe) Care este de statură mică; mic de stat. 2) (despre lucruri) Care este de înălțime mică; puțin înalt; jos. /<sl. skondu

scund a. 1. mic de stat: om scund; 2. plecat în jos: casă scundă. [Slav. SKODŬ, sărac, nevoiaș].

scund, -ă adj. (vsl. scondŭ, sărac, nevoĭaș, scurt; rus. skúdnyĭ, nevoĭaș). Vest. Scurt, nu înalt: om scund. Jos, umil: casă scundă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scund adj. m., pl. scunzi; f. scundă, pl. scunde

scund adj. m., pl. scunzi; f. scundă, pl. scunde

scund adj. m., pl. scunzi; f. sg. scundă, pl. scunde

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCUND adj. 1. mărunt, mic, scurt, (rar) scundac. (Un om ~ de statură.) 2. jos, mărunt, mic, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 3. v. pitic.

SCUND adj. 1. mărunt, mic, scurt, (rar) scundac. (Un om ~ de statură.) 2. jos, mărunt, mic, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 3. mic, pitic. (Fasole ~.)

Scund ≠ înalt

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scund (-dă), adj. Mărunt, de înălțime redusă. Sl. skądŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 335). – Der. scundac, adj. (cam scund); scundatec, adj. (înv., mărunt); scunda, vb. (Trans. de V., a amputa, a tăia).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCUNDU, com. în jud. Vâlcea, situată în SE piem. Oltețului; 2.240 loc. (2005). Viticultură. Biserica Sf. Nicolae (1870), în satul Avrămești.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

OM SCUND chiștoc, juma’ de buletin, juma’ de metru și o flegmă, năpârstoc, pișpirică, tabadură, tăbâltoc.

Intrare: scund
scund adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scund
  • scundul
  • scundu‑
  • scundă
  • scunda
plural
  • scunzi
  • scunzii
  • scunde
  • scundele
genitiv-dativ singular
  • scund
  • scundului
  • scunde
  • scundei
plural
  • scunzi
  • scunzilor
  • scunde
  • scundelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scund, scundăadjectiv

  • 1. (Despre ființe) De statură mică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mărunt scurt antonime: înalt
    • format_quote Cum ocoleam gospodăria mănăstioarei... zărirăm... o femeie scundă. SADOVEANU, O. VII 267. DLRLC
    • format_quote Înaintă, legănîndu-și trupul scund și vîrtos. C. PETRESCU, C. V. 186. DLRLC
    • format_quote E cu vreo două degete mai scund ca dînsa. REBREANU, I. 85. DLRLC
    • 1.1. (Despre lucruri) De înălțime mică, puțin înalt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: jos
      • format_quote Se așeză pe gardul scund. DUMITRIU, N. 64. DLRLC
      • format_quote Pe ușa scundă... a ieșit un om mărunt. SADOVEANU, A. L. 14. DLRLC
      • format_quote Din cînd în cînd auzi cîte un strop picurînd din tavanul scund. VLAHUȚĂ, R. P. 103. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.