8 definiții pentru împrospătare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPROSPĂTARE s. f. Acțiunea de a (se) împrospăta și rezultatul ei; înnoire, înviorare. – V. împrospăta.
ÎMPROSPĂTARE s. f. Acțiunea de a (se) împrospăta și rezultatul ei; înnoire, înviorare. – V. împrospăta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împrospătare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: împrospăta] 1 Reînnoire. 2 Înviorare. 3 (Fig) Revigorare a memoriei. 4-5 Redare a prospețimii (prin schimbare parțială sau) prin înlocuire. 6 (Înv) Repetare. 7 (Înv) Reîncepere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPROSPĂTARE s. f. Acțiunea de a (se) împrospăta și rezultatul ei; înviorare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
împrospătare s. f., g.-d. art. împrospătării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
împrospătare s. f., g.-d. art. împrospătării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împrospătare s. f., g.-d. art. împrospătării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPROSPĂTARE s. 1. primenire, purificare, ventilare. (~ aerului din încăpere.) 2. reînnoire. (~ apei din vas.) 3. v. înviorare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPROSPĂTARE s. 1. primenire, purificare, ventilare. (~ aerului din încăpere.) 2. reînnoire. (~ apei din vas.) 3. înviorare. (~ florilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
împrospătare, împrospătărisubstantiv feminin
etimologie:
- împrospăta DEX '98 DEX '09