opțiuni
  • info

8 definiții pentru îngăimat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGĂIMAT, -Ă, îngăimați, -te, adj. (Despre rostire, vorbe etc.) Nedeslușit, bolborosit, tărăgănat, șovăielnic; îngălat (2). – V. îngăima.

ÎNGĂIMAT, -Ă, îngăimați, -te, adj. (Despre rostire, vorbe etc.) Nedeslușit, bolborosit, tărăgănat, șovăielnic; îngălat (2). – V. îngăima.

îngăimat, ~ă a [At: NECULCE, ap. LET. II, 395/35 / Pl: ~ați, ~e / E: îngăima] 1 (D. vorbire) Nedeslușit. 2 (D. manifestările oamenilor) Șovăielnic. 3 (D. vorbire) Confuz. 4 (Reg; d. oameni) Fără vlagă. 5 (Reg; d. lucruri) Șubred.

ÎNGĂIMAT, -Ă, îngăimați, -te, adj. (Despre vorbe, fraze) Nedeslușit, neclar, confuz, bolborosit; nehotărît, nesigur. Vorbe îngăimate. ◊ (Adverbial) Oamenii l-au întrebat multe lucruri, iar cantonierul le-a răspuns îngăimat, cu vorbe rupte și cu ochii duși. POPA, V. 112. Eu îi fac podul. Moșneagul atunci zise îngăimat: D-apoi, ai să-l poți face, dragul tatei? CREANGĂ, P. 79. – Pronunțat: -găi-.

ÎNGĂIMAT adj. (Mold.) Nelămurit, încurcat. Deci stă de atunce Hotinul asa îngăimat . . .; nu știm de acum înainte ce a vre Dumnezeu să mai lucreze. NECULCE. Etimologie: îngăima. Vezi și îngăima, îngăimare, îngăimeală. Cf. î n v ă l ă t u c i t.

îngăimat a. confuz: cuvinte îngăimate. ║ adv. încurcat: moșneagul atunci zise îngăimat CR.

îngăĭmát și îngîĭmát, -ă Încurcat, răŭ articulat: cuvinte îngîĭmate. Adv. Articulînd răŭ, îngînînd: a răspunde îngîĭmat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGĂIMAT adj. v. bolborosit.

ÎNGĂIMAT adj. bolborosit, mormăit, nearticulat, neclar, nedeslușit, (fig.) morfolit. (Cuvinte ~.)

Intrare: îngăimat
îngăimat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngăimat
  • ‑ngăimat
  • îngăimatul
  • îngăimatu‑
  • ‑ngăimatul
  • ‑ngăimatu‑
  • îngăimată
  • ‑ngăimată
  • îngăimata
  • ‑ngăimata
plural
  • îngăimați
  • ‑ngăimați
  • îngăimații
  • ‑ngăimații
  • îngăimate
  • ‑ngăimate
  • îngăimatele
  • ‑ngăimatele
genitiv-dativ singular
  • îngăimat
  • ‑ngăimat
  • îngăimatului
  • ‑ngăimatului
  • îngăimate
  • ‑ngăimate
  • îngăimatei
  • ‑ngăimatei
plural
  • îngăimați
  • ‑ngăimați
  • îngăimaților
  • ‑ngăimaților
  • îngăimate
  • ‑ngăimate
  • îngăimatelor
  • ‑ngăimatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngăimat, îngăimatăadjectiv

etimologie:
  • vezi îngăima DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.