opțiuni
  • info

12 definiții pentru curățel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURĂȚEL, -ICĂ, curăței, -ele, adj. Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; p. ext. (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + suf. -el, -ică.

curățel, ~ea a [At: LB / Pl: ~ei, ~ele / E: curat3 + -el] 1-2 (Șhp) (Destul de) curat1 (8). 3 Îngrijit. 4-5 (D. oameni; irn) (Destul de) drăguț. 6 Lucrat îngrijit.

CURĂȚEL, -EA, -ICĂ, curăței, -ele, adj. Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; p. ext. (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + suf. -el, -ea, -ică.

CURĂȚEL, -ICĂ, -EA, curăței, -ele, adj. (Despre persoane) Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit, prezentabil; p. ext. frumușel, drăguț, simpatic. Fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. ISPIRESCU, L. 229. ♦ (Despre animale) Curat, bine îngrijit. Îi plăcea moșneagului să aibă tot iepe tinere și curățele. CREANGĂ, P. 166. ♦ (Despre lucruri) Curat, ordonat. Casa nu era mare, dar era curățică. PAZ, Z. I 182. Ținuta de tîrg a lui Culai se alcătuia dintr-un surtuc curățel, pantaloni întregi și o cămașă albastră. SADOVEANU, N. F. 148. Intrarăm într-o ceainărie ce se părea mai curățea. CONTEMPORANUL, III 570. ♦ (Despre realizări ale oamenilor) Făcut cu grijă, îngrijit, bunicel. A rostit două cuvîntări mai curățele. C. PETRESCU, Î. II 260. Făcea... poezioare... uneori destul de curățele. CARAGIALE, N. F. 100

curățel a. destul de curat, frumușel: băiat curățel.

curățél, -țícă adj., pl. eĭ, ele. Fam. Destul de curat, frumușel: băĭat curățel. Adv. Lucrează curățel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!curățel adj. m., pl. curăței; f. curățică, pl. curățele

curățel adj. m., pl. curăței; f. curățică/curățea, pl. curățele

curățel adj. m., pl. curăței; f. sg. curățică/curățea, pl. curățele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CURĂȚEL adj. îngrijit, spălat, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.)

CURĂȚEL adj. îngrijit, spălat, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CURĂȚELE, com. în jud. Bihor; 3.051 loc. (1991).

Intrare: curățel
curățel adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curățel
  • curățelul
  • curățelu‑
  • curățea
  • curățică
  • curățeaua
  • curățica
plural
  • curăței
  • curățeii
  • curățele
  • curățelele
genitiv-dativ singular
  • curățel
  • curățelului
  • curățele
  • curățelei
plural
  • curăței
  • curățeilor
  • curățele
  • curățelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curățel, curățeaadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui curat; destul de curat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prezentabil îngrijit
    • 1.1. prin extensiune Despre oameni: drăguț, frumușel, simpatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: drăguț frumușel simpatic
      • format_quote Fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. ISPIRESCU, L. 229. DLRLC
    • 1.2. (Despre animale) Bine îngrijit. DLRLC
      sinonime: curat
      • format_quote Îi plăcea moșneagului să aibă tot iepe tinere și curățele. CREANGĂ, P. 166. DLRLC
    • 1.3. Despre lucruri: curat, ordonat. DLRLC
      sinonime: curat ordonat
      • format_quote Casa nu era mare, dar era curățică. PAZ, Z. I 182. DLRLC
      • format_quote Ținuta de tîrg a lui Culai se alcătuia dintr-un surtuc curățel, pantaloni întregi și o cămașă albastră. SADOVEANU, N. F. 148. DLRLC
      • format_quote Intrarăm într-o ceainărie ce se părea mai curățea. CONTEMPORANUL, III 570. DLRLC
    • 1.4. Lucrat îngrijit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bunicel
      • format_quote A rostit două cuvîntări mai curățele. C. PETRESCU, Î. II 260. DLRLC
      • format_quote Făcea... poezioare... uneori destul de curățele. CARAGIALE, N. F. 100. DLRLC
etimologie:
  • Curat + -el, -ică. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.