opțiuni
  • info

15 definiții pentru excurs

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXCURS, excursuri, s. n. (Livr.) 1. Abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune. 2. Disertație sub formă de digresiune, făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic). – Din lat. excursus.

excurs sn [At: LM / V: (înv) esc~, (2) ~us / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: lat excursus] 1 Abatere de la subiect (pentru a lămuri o problemă secundară) Si: digresiune, excursie (4) 2 Digresiune făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic).

EXCURS, excursuri, s. n. (Livr.) 1. Abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune. 2. Dizertație sub formă de digresiune, făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic). – Din lat. excursus.

EXCURS, excursuri, s. n. Abatere de la subiectul principal al unei expuneri, pentru lămurirea unei probleme secundare; digresiune.

EXCURS s.n. 1. Abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune. 2. (Filol.) Disertație sub formă de digresiune, făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic). [Pl. -suri, var. excursus s.n. / < lat. excursus < excurrere – a alerga în afară].

EXCURS s. n. 1. abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară; digresiune. 2. disertație sub formă de digresiune, cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic). (< lat. excursus)

EXCURS ~uri n. Abatere de la subiectul tratat, pentru a lămuri o chestiune secundară. /<lat. excursus

escurs sf vz excurs

excursus sn vz excurs

EXCURSUS s.n. v. excurs (2) [în DN].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

excurs (digresiune) s. n., pl. excursuri

excurs s. n., pl. excursuri

excurs s. n., pl. excursuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXCURS s. v. digresiune, divagare, divagație.

excurs s. v. DIGRESIUNE. DIVAGARE. DIVAGAȚIE.

Intrare: excurs
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excurs
  • excursul
  • excursu‑
plural
  • excursuri
  • excursurile
genitiv-dativ singular
  • excurs
  • excursului
plural
  • excursuri
  • excursurilor
vocativ singular —
plural —
escurs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excursus
  • excursusul
  • excursusu‑
plural
  • excursusuri
  • excursusurile
genitiv-dativ singular
  • excursus
  • excursusului
plural
  • excursusuri
  • excursusurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

excurs, excursurisubstantiv neutru

livresc
  • 1. Abatere, deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: digresiune divagare divagație
  • 2. Disertație sub formă de digresiune, făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr-un autor (antic). DEX '09 DN
    sinonime: disertație
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.